La data de 10 martie 1959, 300.000 de tibetani se revoltau impotriva ocupatiei chineze, temandu-se ca se incerca arestarea sau asasinarea lui Dalai Lama, liderul lor spiritual. Acesta fusese invitat, singur si fara garzi, la o receptie a armatei chineze. Raspunsul Chinei a fost violent: armata a atacat manifestantii. S-au inregistrat 12.000 de morti de partea tibetana si 2.000 de partea chineza. Deghizat in soldat, Dalai Lama a reusit sa fuga in India, unde a ajuns dupa 15 zile.
Acesta a fost punctul de pornire al unei revolte surde in Tibet fata de China, insotite de manifestari de nesupunere, pe parcursul celor 50 de ani. Una dintre cele mai recente s-a desfasurat anul trecut, in perioada de dinaintea Jocurilor Olimpice. Scenariul este mereu acelasi: preotii budisti ies in strada, iar armata chineza intervine cu brutalitate. In perioada Jocurilor, numarul mortilor s-a ridicat la 200, dupa guvernul tibetan din exil, sau la doar 20, dupa cel chinez. Dar stim cu totii cum sunt raportate cifrele intr-o tara comunista.
Necazurile majore ale Tibetului ca tara au inceput dupa anii 1900. In 1905, armata britanica a fost la orginiea unui alt masacru, reusind sa-si impuna suprematia asupra zonei. In 1908, dupa ce britanicii s-au plictisit si au plecat, Tibetul a fost invadat de armatele Chinei. Tara a ramas sub ocupatie pana in 1911, cand a luat nastere Republica Populara Chineza. Chinezii revin in 1950, iar armata slab echipata si pregatita a tibetanilor nu le poate face fata.
Pentru a marca evenimentul din 1959, China si guvernul tibetan din exil s-au pregatit diferit. Chinezii au interzis accesul presei si turistilor in Tibet, precum si orice manifestatie publica in aceasta zona. Trupele speciale si armata patruleaza in regiune.
Dalai Lama a dat publicitatii un lung comunicat, in care acuza faptul ca Tibetul a devenit un infern pe pamant in timpul ocupatiei chineze. Ocupatia s-a soldat cu moartea a sute de mii de tibetani, daramarea unor manastiri si distrugerea traditiilor. El reclama mai multe drepturi si o atunomie legitima si semnificativa, care sa le permita tibetanilor sa traiasca in sanul Chinei. Dalai Lama a precizat ca cererea Chinei ca Tibetul sa recunoasca faptul ca face parte din China din timpuri imemoriale este inexacta si nerezonabila. Nu putem schimba trecutul, fie ca el a fost bun sau rau.
Manifestatii in favoarea Tibetului au avut loc in mai multe tari din lume, inclusiv in Canada.
Tibetul in cifre
Inainte de anexarea fortata de catre China, Tibetul avea o suprafata de 2.5 milioane de kilometri patrati. Astazi, suprafata Regiunii autonome Tibet este de 1,5 milioane de kilometri patrati. Suprafata din 1950 reprezinta un sfert din suprafata actuala a Chinei.
In 1950, populatia tibetana era estimata ca variind intre 1 si 1,5 milioane de locuitori. Astazi, ea numara 2,7 milioane in regiunea autonoma si 5 milioane in intreaga China. La aceasta se adauga aproximativ 112.000 de tibetani aflati in exil. (P.R.)
Dalai Lama
Denzin Gyatso este al 14-lea Dalai Lama. El este simbolul sperantei tibetanilor ca, intr-o zi, vor veni vremuri mai bune. Aflat in refugiu, la Dharamsala, in India, a luat mereu pozitie impotriva abuzurilor Chinei. Datorita lui si talentului sau de comunicator, problema Tibetului este acum una internationala, iar China a esuat in tentativa sa de a-si subjuga total aceasta provincie.
Dealtfel, eforturile sale i-au adus un binemeritat premiu Nobel pentru Pace, in 1989.
Potrivit traditiei, fiecare fiinta se reincarneaza dupa moartea sa. La moartea unui Dalai Lama, calugarii budisti incep cercetarile pentru a vedea in cine s-a reincarnat acesta. Tenzin Gyatso a fost recunoscut ca reincarnarea celor 13 predecesori ai sai atunci cand avea trei ani. El a urmat apoi un program riguros de initiere, cu studii teologice si filosofice. Actualul Dalai Lama are un doctorat, obtinut in 1959, in studii budiste.
