Votul electronic, solutia pentru diaspora

Pe data de 7 iunie, in Romania se organizeaza alegeri pentru desemnarea reprezentantilor tarii in Parlamentul Europei. Ministerul de Externe al Romaniei a anuntat ca vor putea vota si cetatenii romani aflati in strainatate (cei care au domiciliul sau resedinta in straina­tate ori cei aflati ocazional in afara tarii) care au implinit, pana in ziua alegerilor inclusiv, varsta de 18 ani si care nu s-au inscris in listele de vot ale unui stat membru UE, altul decat Romania.

Votul se va desfasura in baza unuia dintre urmatoarele documente: cartea de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate ori pasaportul diplomatic, pasaportul diplomatic electronic, pasaportul de serviciu, pasaportul de serviciu electro­nic, pasaportul simplu, pasaportul simplu electronic, pasaportul simplu temporar.

Sectiile de vot pentru romanii din Canada vor fi organizate la sediul Ambasadei din Ottawa, la Consulatele Generale din Montreal si Toronto, precum si la Consulatul onorific din Moncton. Votarea se va desfasura intre orele 7.00 si 21.00.

P.R.: Credeti ca exista un interes din par­tea autoritatilor din Romania pentru facilita­rea accesului la vot al romanilor aflati in strainatate? Daca da, ce ma­suri s-au luat in acest sens in Canada (tara unde distan­tele pana la o sectie de votare pot ajunge la mii de kilometri), pe parcursul ultimilor ani?

E.S.: Da, exista tot interesul din partea autoritatilor romane pentru facilitarea accesului la vot al romanilor aflati in strai­na­tate. Cadrul legislativ in vigoare privind organizarea si desfasurarea scru­tinului din 7 iunie a.c. pentru Parlamentul European, respectiv Legea nr. 33 din 16 ianuarie 2007, modificata si completata prin Ordonanta de Ur­genta nr. 11 din 25 februarie 2009, ga­ran- ­teaza accesul la vot. Alte 10 Hotarari ale Guvernului Romaniei stabi­lesc masurile specifice pentru exercitarea acestui drept. MAE organizeaza in strai­natate 190 de sectii de votare. Cetatenii romani care do­resc sa voteze pentru Parlamentul European pot sa o faca si daca se afla temporar in stra­inatate. Lista documentelor pe baza carora se poate vota in strai­na­tate a fost extinsa. A fost pus la dispozitia celor interesati “Ghi­­dul alega­torului roman din strainatate”, atat pe site-urile web ale MAE si ale misiunilor diplomatice, cat si prin mass media, asocia­tii comunitare, lacasuri de cult etc. Fata de scru­tinul anterior, a crescut nu­marul sec­tiilor de votare din strainatate, lucru valabil si pentru Canada, prin organizarea unei a patra sectii la Moncton, in provincia Nouveau Brunswick, la Consulatul nostru ono­rific. Desigur, fiecare tara are specificul sau geografic, legea e insa unica si va­labila pentru toti romanii care traiesc, mun­cesc sau cala­toresc in strainatate in ziua scrutinului, iar masurile luate pentru buna desfa­su­ra­re a alegerilor trebuie sa respecte deopotriva legislatia Romaniei si legis­latia statelor in care se organizeaza sec­tii de votare.

P.R.: Considerati ca ar fi necesara o spo­rire a numarului sectiilor de votare care se organi­zeaza pentru romani in Canada? Daca da, cine si cum ar trebui sa faca demersuri in acest sens?

E.S.: Fara indoiala, distantele mari pana la o sectie de votare constituie marele impediment pentru romanii din Ca­nada. Cadrul legislativ canadian nu permite insa organizarea unor sectii de votare in afara sediilor misiunilor diplomatice si a oficiilor consulare. NU este deci posibila, in aceste conditii, sporirea numarului sec­tiilor de votare, pentru ca Romania are pe spatiul canadian doar 4 sedii diplomatice. Chiar daca distributia ro­ma­nilor acopera majoritatea provinciilor canadiene, nu exista, nici pentru noi, nici pentru alte sta­te europene, posibilitatea des­chiderii unor oficii consulare in fiecare capitala provinciala. In plus, datorita distantelor dintre localitati, deplasarea la vot presupune eforturi si sacrificii chiar si in provinciile in care avem consulate. Teoretic, in pro­vincia Ontario, romanii au o sectie de votare, dar intre Windsor (unde traieste o importanta comunitate romaneasca) si Toronto (unde se afla Consulatul General), e un drum de cateva ore cu masina. La fel, dupa cum stiti bine, stau lucrurile si pentru romanii din Quebec City in raport cu Consulatul General de la Montreal, ca sa dau doar doua exemple.

In British Columbia, Alberta, Manitoba, Saskatchewan, Newfoundland sau Nova Scotia, romanii nici macar nu-si pot pune problema deplasarii la urne. Aceasta realitate, coroborata cu formula legislativa canadiana care restrange dreptul organi­zarii sectiilor de votare doar la sediile mi­-siunilor diplomatice, conduce la concluzia ca, pentru facilitarea accesului la vot, nu solutia sporirii numarului de sectii trebuie adoptata, ci formula votului electronic. Aceasta ar fi, cred eu, calea de urmat, la ea au apelat si alte state europene inaintea noastra. In Ro­mania nu s-a reusit inca, din motive obiective, adoptarea unui act normativ care sa permita exprimarea votului prin mijloace electronice sau prin posta.

Romanii la Festivalul Lalelelor: un succes
La Ottawa tocmai s-a incheiat Festivalul Lalelelor, in cadrul caruia si Romania a avut un stand de prezentare. Ambasada Romaniei a sprijinit ARCOG in organizarea standului cu postere si flyere turistice, precum si cu ajutor logistic. Cum apreciati tinuta standului romanesc de anul acesta fata de cea a majoritatii standurilor prezentate de tarile participante?

E.S.: Standul Romaniei s-a remarcat prin diversitate, prin tinuta prezentarii si prin valoarea exponatelor – icoane, co­voare, ceramica, bijuterii, carti, tablouri, produse de artizanat, CD-uri etc. -, prin calitatea buca­telor traditionale si a mate­-ria­lelor de promo­vare turistica, prin simtul estetic si amabi­litatea prezentatorilor. Paleta coloristica si bogatia continutului au scos standul nostru in evidenta, iar programul artistic romanesc a fost superb. ARCOG si partenerii sai au facut o treaba excelenta, merita toate felici­tarile si, bineinteles, sprijin mai mare, cu im­plicare concreta mai ales din partea celor cu spirit critic, pentru ca la editiile viitoare sa se atinga perfectiunea. Cred ca toti participantii au fost la inaltime si imi face pla­cere sa le exprim, inclusiv prin inter­mediul publicatiei dumneavoastra, admiratia mea sincera pentru modul in care au contribuit la acest veritabil succes al romanilor canadieni.

P.R.: Nu exista in Romania fonduri pentru reprezentarea tarii la astfel de evenimente sau ele nu au putut fi accesate dintr-un anumit motiv?

E.S.: La MAE nu exista fonduri bugetare pentru astfel de evenimente, iar anul acesta, in conditiile crizei globale, toate tarile si asociatiile comunitare au avut probleme mai mari decat la editiile precedente. E bine poate de stiut ca Festivalul Lalelelor nu este un targ de turism sau de promovare econo­mica, desi este si un bun prilej pentru atra­gerea celor interesati de aceste domenii. Cine parcurge istoricul manifestarii poate constata ca principalul sau obiectiv este promovarea prieteniei internationale. Ca atare, Festivalul constituie o tribuna in care fie­ca­re tara participanta este chemata sa-si pre­­-zinte specificul national, dar programele se concretizeaza pe baza de benevolat si voluntariat, dupa o formula specific canadiana din care avem cu totii de invatat.

Echivalarea vechimii tn munca – ultima turnanta

De curand a avut loc, la Bucuresti, o noua runda de discutii ro­mano-canadiene, in cadrul careia s-a finalizat textul Acordului bilateral in do­meniul securitatii sociale, precum si al Aranjamentului admi­nistrativ de aplicare, fiind de asemenea discutate formularele necesa­re aplicarii Acordului. Deoarece Acordul nu se poate aplica in Quebec, partea romana si-a exprimat intentia de a negocia si incheia o intelegere similara cu provincia Quebec, in cel mai scurt timp posibil. Autoritatile din Ville de Quebec au raspuns afirmativ solicitarii partii romane, urmand a transmite oficial un proiect de text si o propunere privind data inceperii discutiilor.

P.R.: Acum, ca textul a fost fina­-lizat si a­great de ambele parti, putem afla deja in ce fel se va face echivalarea vechimii in munca intre Romania si Canada?

E.S.: Trebuie sa asteptam finalizarea procedurilor interne de avizare si, ulterior, sem­narea Acordului de securitate sociala dintre Romania si Canada, pentru a evita interpretarile su­biec­tive ale acestui document juridic. Ori­cum, dupa semnare, Acordul trebuie ra­ti­ficat de Parlament, pentru a intra in vigoare. Vorba batranilor nostri, “mult a fost, putin a ramas”, sa mai avem, asadar, un dram de rabdare…

P.R.: Romanii din restul Canadei trebuie sa astepte incheierea intelegerii cu provincia Quebec sau vor putea be­-neficia mai devreme de prevederile Acordului de securitate sociala?

E.S.: Intrarea in vigoare a Acordului in­che­iat cu autoritatile federale canadiene nu e conditionata de incheierea respectivei in­te­legeri cu Quebec-ul. In consecinta, romanii din celelalte provincii canadiene, cu ex­cep­tia Quebec-ului, vor putea beneficia de pre­vederile Acordului imediat dupa ratificare, fara sa astepte finalizarea procesului de negocieri demarat cu autoritatile provinciale din Quebec City.

Printre primele iari din estul Europei care au stabilit relaiii diplomatice cu Canada
In luna august se implinesc 90 de ani de la infiintarea primului birou consular romanesc pe pamant canadian. In ce context s-a intamplat acest lucru, in 1919?

E.S.: Dupa incheierea primului razboi mondial, Romania avea nevoie atat de prieteni care sa-i promoveze interesele, cat si de ajutor financiar pentru a se reface. In acel context, colonelul canadian Joe Boyle, care se remarcase prin actiuni eroice pe frontul de est si devenise protectorul Casei Regale a Romaniei, s-a depla­sat din Bucuresti la Paris si la Londra, pentru a-i convinge pe mai marii lumii sa acorde atentie si sprijin Romaniei. Boyle a obtinut pentru Romania un ajutor de la Crucea Rosie Americana, al carei prese­-dinte era atunci viitorul lider de la Casa Alba, Herbert Hoover. De asemenea, in capitala britanica, Boyle l-a convins, in iulie 1919, pe prim-ministrul canadian Robert Borden, sa acorde Romaniei un imprumut de 25 de milioane de dolari. Ca reprezentant al executivului de la Ottawa, colonelul Boyle a livrat banii, semnand un document cu prim-ministrul roman, Ion Bratianu. Acesta este primul act oficial romano-canadian pe care l-am putut des­co­peri in arhive.

P.R.: Care dintre cele doua tari a deschis prima un birou consular pe teritoriul celeilalte, Romania sau Canada?

E.S.: In 16 august 1919, a fost des­chis primul birou consular al Romaniei la Montreal, avand ca misiune acordarea de asistenta romanilor stabiliti in Canada, dar si strangerea legaturilor culturale si economice dintre cele doua tari. Si la nivel de Ambasada, tot Romania a facut primul pas, in 1967. Canada si-a acreditat primul amba­sa­dor rezident in Romania abia in 1976, anul in care Nadia Comaneci de­-venea regina gimnasticii mondiale la Montreal.

P.R.: Fata de celelalte tari din estul Europei, am fost printre primii sau printre ultimii in stabilirea relatiilor diplomatice cu Canada?

E.S.: Putem spune ca am fost printre pri­mii. Polonia a incheiat primul Acord cu Ca­nada in 1935, Grecia a oficializat dialogul cu Ottawa in 1937, Rusia a sarba­torit, in 2007, 65 de ani de relatii diplo- ­matice cu Canada.

P.R.: In perspectiva acordului de liber schimb Canada – Uniunea Europeana, exista deja domenii in care se prevede o colaborare comerciala mai stransa intre Romania si Canada?

E.S.: Sectorul agricol, infrastructura, proiectele privind energia regenerabila vor fi, desigur, beneficiarele cele mai importante ale acestui Acord, inclusiv in relatia romano-canadiana.