Daca nu as fi parasit deja de cateva ori pana acum Romania, rezultatele alegerilor europarlamentare recent incheiate ar fi fost un bun prilej sa-mi iau geamantanul in spinare si sa ma duc unde si-a intarcat mutu’ iapa.
Dar “drama” mea, ca probabil a multora dintre aceia care la un moment dat au gandit ca si-au parasit tara pentru totdeauna, este ca atunci cand sunt in Canada imi spun ca nu pot trai fara Romania. Este insa destul sa vin in tara pentru o luna-doua, ca sa mi se faca un dor nebun dupa Canada si sa incep sa numar cu nerabdare saptamanile pana cand ma urc din nou in avion cu destinatia Montreal. Dar nu neaparat dorul dupa gropile din Côte-des-Neiges sau dupa temperaturile de 15-20 de grade in luna iunie (apropo, zilele astea sunt 34 de grade in Bucuresti) ma fac sa nu mai pot de dorul Canadei; nerabdarea de a ma intoarce acolo vine de fapt de aici, din Bucuresti.
Zilele astea, dorul de duca este parca mai puternic decat oricand. Despre rezultatele alegerilor am mai pomenit deja. Fac parte dintre acei 3-4 la suta dintre romani ale caror voturi au fost anulate din motive de procedura de vot: pur si simplu nu am putut sa pun stampila pe vreo lista de partid, ca sa nu mai vorbesc, Doamne fereste!, de vreo candidata independenta. Am dreptul de a vota, dar nu-l mai am pe acela de a alege, pentru ca nu mai am pe cine.
Si, daca era nevoie de vreun nou motiv de duca, acesta a venit zilele trecute din Parlamentul Romaniei. Camera Deputatilor ar fi trebuit sa-si dea votul asupra cererii procurorului general al Romaniei de declansare a cercetarii penale impotriva lui Adrian Nastase, in procesul Zambaccian 1. Ce credeti ca s-a intamplat? Deputatii PSD, PNL si UDMR au parasit sala inaintea votului, iar presedinta Camerei Deputatilor a suspendat sedinta din lipsa de cvorum.
Prezent la sedinta, Adrian Nastase clama in stanga si in dreapta ca nu ii este frica de Justitie, dar, de la microfonul Camerei Deputatilor, le-a cerut colegilor deputati sa nu voteze pentru declansarea urmaririi penale. Argumentul fostului premier a fost acela ca cererea procurorului general al Romaniei a mai fost supusa odata la vot anul trecut si a fost respinsa de deputati. Lucru adevarat, numai ca, intre timp, regulamentul Camerei Deputatilor a suferit modificari, iar cererea procurorului general este una noua.
Problema lui Adrian Nastase vine acum din aceea ca judecatorii Curtii Constitutionale au decis intre timp ca imunitatea parlamentarilor poate fi ridicata cu votul a doar jumatate plus unu din numarul deputatilor, spre deosebire de doua treimi cum era inainte. Adrian Nastase se teme ca votul colegilor sai din Camera Deputatilor ar putea sa dea unda verde procurorilor anticoruptie pentru declansarea urmaririi penale. In jocul de glezne al fostului premier au intrat si deputatii de la PSD, PNL si UDMR, fiindca, dupa cum chiar Adrian Nastase le-a sugerat in mod subtil, s-ar putea crea “un precedent periculos”.
Tocmai acest “precedent periculos” a fost argumentul major care i-a convins pe deputati sa dea cu tifla cererii procurorului general al Romaniei, Laura Codruta Kovesi, facandu-i sa paraseasca sala pe motiv ca decizia Curtii Constitutionale nu poate fi aplicata in mod retroactiv. Ca si cum votul dat de deputati anul trecut ar fi un lucru judecat definitiv, iar Adrian Nastase nu va mai putea vreodata sa fie anchetat pentru ilegalitatile comise in dosarul respectiv.
Nici argumentele ca, intre timp, s-a schimbat componenta Parlamentului Romaniei, in urma alegerilor din noiembrie 2008, si ca procurorul general al Romaniei a facut o noua cerere de declansare a urmaririi penale nu au avut darul sa impresioneze sleahta de deputati penali din Parlament. Acestia sunt preocupati exclusiv sa se puna la adapost de indiscretia procurorilor anticoruptie, fiindca Parlamentul Romaniei contine cel mai mare numar de penali pe metru patrat dintre toate institutiile din Romania. Dar de ce ne plangem? Doar noi i-am votat.
