Romanii s-au invatat cu imbogatitii tranzitiei, care-i umilesc constant, fugarindu-i pe trecerile de pietoni. Inghit coruptia pe paine si nu-i mai mira nimic, inhaleaza doze puternice de minciuna de la politicienii care-si petrec programul de serviciu in studiourile care poarta ilegal numele de televiziuni. In harmalaia cotidiana, cei mai multi dintre ei nu sesizeaza ridicolul si batjocura la care sunt supusi cu incapatanare pana si de catre companiile private, cu girul sau chiar cu sprijinul statului roman.
Doua exemple am pescuit in trecerea prin Romania. Primul si cel mai grav abuz la adresa cetateanului este comportamentul de camatari pe care-l practica bancile din Romania – toate detinute de straini, cu o singura exceptie. Povestea o prietena care si-a luat un credit ca blestema ziua in care a semnat contractul cu respectiva banca. S-a inteles cu institutia financiara la o anumita rata a dobanzii si a primit asigurari ca aceasta nu poate fluctua in marje spectaculoase. Dupa un an in care si-a achitat ratele la zi, se trezeste cu o somatie sa plateasca o suma considerabila, altfel casa pusa ca gaj va fi executata.
Nu era o situatie speciala cu aceasta persoana, o patesc mii de romani in fiecare zi. In zecile de foi cu scris mic pe care prietena mea le-a semnat la contractarea imprumutului scria, intr-adevar, ca banca poate modifica dobanda fara a-si anunta clientii. In toata lumea, bancile modifica dobanzile, dar isi avertizeaza clientii. In Romania, bancile si-au trecut in contracte o hotie.
Dobanzile sunt anuntate numai in interiorul bancii, pe pereti. Evident ca lumea nu se duce in fiecare zi la banca sa vada ce-au mai schimbat smecherii. Si continua sa-si plateasca ratele, asa cum scrie pe foaie. Banca asteapta un anumit termen, dupa care trimite somatii, amenintari fatise care-i paralizeaza pe saracii oameni. Asa s-a trezit si prietena in cauza: silita sa plateasca o dobanda dubla, cam de 18%. Atat cat platim noi pe carti de credit.
Nu are de ales, plateste asa cum spune bancherul strain care a sosit in Republica Bananiera Romania si se poarta cum vrea muschiul lui. Nu-l deranjeaza nici premierul Boc, care face strategii, nici presedintele ocupat cu dansul la restaurantul Ciresica, nici macar guvernatorul pe viata al Bancii Nationale, care este o persoana prea fina sa se amestece in asemenea mizerii.
Revoltator e ca aceste banci cu nume mari nu-si permit golanii de genul asta la ele in tara si nici altundeva prin Uniunea Europeana. Numai in Romania. Parlamentul UE n-are nici cea mai mica compasiune pentru bietul sarantoc roman. Si este firesc sa fie asa, din moment ce chiar administratia din Romania permite camatarilor cu cravata sa-si jecmaneasca clientii. Daca noi nu ne aparam singuri, prosti ar fi sa nu ne prosteasca.
Al doilea exemplu are un cadru de aplicare mai restrans, dar este foarte relevant in ceea ce priveste batjocura statului la adresa propriilor cetateni.
Romania este una dintre putinele tari din lume care nu permite minorilor iesirea din tara cu avionul decat daca au un insotitor. In toata lumea, copiii mai mari de 12 ani circula singuri in avion unde vor. O lege perversa, creata chipurile pentru a combate traficul de copii, obliga parintii sa plateasca 75 de euro companiilor aeriene pentru asa-zisul insotitor.
O angajata a unei companii aeriene de prima mana mi-a povestit ca a vazut o insotitoare de bord ducand de mana un vlajgan de doi metri, care avea la data plecarii ghinionista varsta de 18 ani fara 3 zile. Cu ajutorul nesperat al statului roman, companiile mai incaseaza niste bani pe nimic. Grija statului pentru tinerele vlastare ne impresioneaza pana la lacrimi.
