Falimentul viitorului

De 20 de ani incoace, toti cei care au detinut puterea au lucrat cu pricepere la falimentarea a tot ce era de valoare in Romania. S-au dat resursele naturale pe gratis, s-au falimentat banci, s-au organizat caritasuri. Totul in avantajul unei clici din ce in ce mai numeroase si mai flamande, fara deosebire de culoare politica, totul impotriva restului populatiei.

Un proces special de fa­limentare cu premeditare este cel al viitorului. Adica al tinerei generatii. Un faliment dintre cele mai perfide, o lucratura machiavelica, in care rezultatele dezastrului nu se deconteaza imediat, ci intr-un viitor nu prea indepartat.

Scandalul din jurul Universitatii Spiru Haret aduce la suprafata mlastina in care se zbate invatamantul romanesc. Acum s-a descoperit ceea ce se vedea cu ochiul liber de acum 10 ani. Institutia respectiva, care poarta denumirea pompoasa de universitate, are acum 302.000 de studenti. Numarul acesta o propulseaza in pozitia a doua din lume in privinta cifrei de scolarizare. Nici Ceausescu nu a visat la un asemenea colos fabricant de diplome.

In acelasi timp, acest monstru nu se regaseste, firesc, in niciun top al universitatilor din lume. Spiru Haret, plus alte 100 de universitati particulare din Romania, nu fac invatamant, ci bani. Incasarile anuale de la Spiru Haret insumeaza aproape 100 de milioane de euro. O cifra de afaceri pe care nu o au decat cele mai bune institutii din lume. Si nu din taxe scolare, ci din activitati de cercetare.

Cu riscul de a-i jigni pe multi care au terminat facultatea la “particulara”, trebuie sa spunem ca a termina Spiru Haret este ca si cum ai termina scoala generala. Asta nu inseamna ca nu sunt exceptii si ca nu exista printre absolventi si oameni pregatiti, dar pentru ca s-au straduit ei, nu pentru ca i-ar fi obligat scoala.

Organizarea facultatilor private le-a dat iluzia parintilor ca odraslele lor, care abia treceau clasa, pot urma si studii superioare. Din sutele de mii de studenti de la “parti”, cei mai multi sunt copii din familii normale, cu venituri medii, care fac eforturi serioase sa plateasca taxele. Cu mult visata diploma in mana, ei constata insa ca nu-i ajuta la angajare.

Exista insa si o alta categorie de studenti la “parti”: copiii imbogatitilor, ai functionarilor de stat, ai grangurilor politici. Pentru ei, posturile sunt pregatite. Tanarul cu BMW sub fund are nevoie disperata de diploma. La terminare, este angajat prin pilele parintilor in functii administrative de stat. Nu pentru salariu, ci pentru furat. Altii, de aceeasi factura, intra chiar si in mediul privat, la firme care lucreaza cu statul – de acolo sug si, de aceea, trebuie sa angajeze loaza lui X.

Exista si situatii exceptionale in care tinerii de Bamboo sau de Dorobanti n-au rabdare sa treaca pe la facultate. Atunci obtin diplomele in 5 minute. Cu spaga. Ba chiar si doctoratul!

Un proces de durata, prin care grosul functionarilor publici va fi format, in mare, din copii de bogatani care invata sa dea lovitura prin aceleasi metode ca si parintii.

Tinerii seriosi, cu adevarat pregatiti in facultati serioase, se bat sa obtina faramituri de posturi ramase de la ceilalti. Sau devin functionari de rang inferior, care-i servesc pe cei de mai sus. Cineva trebuie sa faca si treaba. In aceasta jungla, in care egalitatea de sanse este un concept necunoscut, unii nu rezista. Si, daca sunt buni, pleaca din tara, scarbiti. Asa se duc creierele.

Veti intreba probabil cum de s-a ajuns aici si nimeni n-a intervenit. Cum sa intervina politicienii la Caritas, cand intrau pe usa din dos, depuneau banii si-i luau a doua zi inmultiti cu 8? Cum sa intervina in cazul Bancorex, cand tot ei luau credite pe care nu le-au mai returnat niciodata? In sfarsit, cum sa intervina sa stopeze cancerul facultatilor particulare, cand ei insisi sunt profesori acolo si incaseaza suta de milioane salariu pentru trei ore de curs?

Nota de plata pentru toate aceste porcarii care se intampla in Romania nu va fi platita, din nefericire, de cei care le-au pus la cale. Pe ei numai Dumnezeu ii poate pedepsi, legile, niciodata.

Alin Alexandru
Alin Alexandru
Alin Alexandru are peste 23 de ani de presă scrisă şi televiziune la Expres, Cu­ren­­tul, Biz, B1TV, Naţional TV, timp în care a rea­li­zat reportaje în peste 30 de ţări. Este pasionat înfocat de tenis şi expert în asigurări şi investiţii.

Ultimele articole

Articole similare