Ea sau eu?

Dupa toate cate ati indurat pentru ea, dupa nopti de nesomn, de incertitudini, dupa ce ati negligat tot ce nu era legat de ea, in sfarsit merge, functio­neaza, produce si aduce profit, iar asta va umple sufletul de bucurie.

Nu sunt sigur la ce va gandeati citind aceste ran­duri, dar va asigur ca este vorba despre compania dumnea­voastra. Care acum cativa ani era doar pe hartie, iar acum exista, asa cum ati visat-o.

Intre timp, s-au adunat mai multi in jurul mesei, fie­care cu treaba lui, dar rolul principal va apartine mereu. Fara prezenta, cunostintele, talentul dvs., ritmul acti­vitatii nu ar mai fi acelasi.

Intr-un numar trecut am indraznit sa pun douasprezece intrebari celor care au pornit deja o afacere pe contul lor. Raspunsurile urma sa vi le dati singuri.

Ca sa revin la subiect, o sa va amintesc ca e mereu posibil ca cineva din anturajul dvs. sa fie lovit intr-o bu­na zi de o boala asa numita grava. Si­gur, nu dumneavoastra, altcineva, dar trebuie sa admiteti ca totul e posibil.

Daca acel cineva ar reprezenta persoana fara de care compania (pentru care va amintiti cat de mult ati muncit) si-ar pierde valoarea si, incet-incet, s-ar indrepta spre faliment ? Si sa mai presupunem ca toate economiile pe care le aveti v-ar putea ajuta sa men­tineti compania pe linia de plutire pana cand o sa puteti inlocui persoana bolnava. Sau ca aceiasi bani ar putea plati tratamentele si salva persoana cheie a companiei. Ei bine, pe cine ati salva?

Oricare ar fi raspunsul dumnea­voastra, stiu ca decizia va fi cu mult mai grea decat intrebarea.

Pentru a nu fi nevoit nicicand sa luati o asemena decizie, va confirm ca exista solutii, mai mult decat rezo­nabile.

O prima etapa consta in a adera la o protectie contra bolilor grave, contract ce poate fi impartit intre companie si actionar (subiect despre care, de altfel, am mai vorbit), compania fiind proprietara contractului si beneficiara asigurarii, iar omul cheie – asiguratul. In caz ca necazul bate la usa, compania pri­meste destui bani pentru a-si conti­nua activitatile.

Iar cand sunteti norocosi si nu se intampla nicio boala, aceasta investitie poate costitui o forma de evaziune fiscala cat se poate de legala, daca ati luat optiunea de retur catre actionar al tuturor primelor platite, dupa cincispre­zece ani.

Dar si despre asta am mai vorbit. Ce e nou?

Mai nou, fabricantii de produse financiare s-au gandit cum sa gasesca si pentru cei ce lucreaza intr-o companie mica sau pentru cei ce lucreaza pe contul lor, o protectie financiara in caz de boli grave, cat mai accesibila. Si daca tot e sa lucram pentru companie, de ce sa nu lucreze si compania pentru noi?

Mai exact, compania sa ne pla­teasca asigurarea de boli grave, iar in caz de necaz, banii sa ajunga la cel bolnav – si neimpozitati, pe deasupra. Ei bi­ne, toate acestea au devenit posibile, printr-o noua strategie ce consta in a regrupa doua sau mai multe contracte individuale de boli grave.

Spatiul nu-mi permite sa intru in amanunte, dar faptul ca acum stiti ca exista solutii va poate feri sa ajungeti in dificila pozitie de a lua acea grea de­-cizie: ea sau eu?

Petru Cotnareanu
Petru Cotnareanu
Petru Cotnăreanu este născut în dulcea Bucovină, sub poale de Rarău, trecut prin informatica preistorică şi prin ceva şcoli din Québec. În prezent sfătuitor auto­rizat pentru banii altora (de banii lui se ocupă soţia). Iubeşte lucrurile simple şi cinstite şi ia în glumă o artă tare grea, cum e cea a scrisului.

Ultimele articole

Articole similare