Cand tot mai multe tari occidendale anuntau iesirea din recesiune, Emiratul Dubai arunca bomba pe pietele financiare mondiale.
Compania Dubai World cere creditorilor o amanare de sase luni pentru plata datoriilor catre mai multe institutii financiare. Dubai World a imprumutat 60 de miliarde de dolari si este principalul dezvoltator imobiliar din zona Golfului Persic. Vestea strabate cu viteza bursele lumii, care reactioneaza intrucatva, dar nu ingrijorator. La urma urmei, Emiratul Dubai are bani. Emiratezii sunt solvabili, toata lumea stie asta.
La numai cateva zile dupa cererea Dubai World vine adevarata lovitura pentru bancile occidentale. Un comunicat al departamentului de finante din Dubai spune: “Creditorii trebuie sa-si asume responsabilitatea deciziilor de a imprumuta bani. Ei cred ca Dubai World face parte din guvern, ceea ce este incorect”. Ultima propozitie albeste parul presedintilor de banci.
Deci emiratezii tin sa precizeze, fara echivoc, ca statul Dubai nu are nicio treaba cu creditele companiei Dubai World. O nuanta extreme de fina. Dubai World are capital integral de stat, adica al seicului Macktoum. (O precizare: statul Dubai apartine legal familiei seicului. Un tip de proprietate feudal, nemaiintalnit in lumea de astazi.) Dar, totusi, DW este o companie ca oricare alta si ea raspunde in fata creditorilor. Statul nu a garantat creditele luate de aceasta entitate.
Gulerelor albe din Londra, Paris sau Zürich nu le vine sa creada. Deci seicul nu are de gand sa le plateasca datoriile, la o adica. In aceasta barca emirateza care ia apa, Marea Britanie este in topul creditorilor: bancile din Regat au acordat 51 de miliarde proiectelor imobiliare din Dubai. Urmeaza Statele Unite – cu 13, Japonia – cu 9, Elvetia – cu 4 miliarde, plus alte tari mai mici. Conducatorii institutiilor in cauza refuza sa comenteze, de frica sa nu-l supere pe seic, in speranta ca totusi, acesta, in marinimia lui, va recunoaste si onora datoria.
Este greu de inteles cum functioneaza lumea atat de exotica a Emiratelor. Ca sa va faceti o idee, iata o intamplare autentica din 2002. Ion Iliescu face o vizita oficiala la Abu Dhabi si Dubai, cele mai puternice emirate care compun EAU. In seara sosirii la Abu Dhabi era prevazuta o cina oficiala in onoarea oaspetilor romani. Cu o ora inaintea mesei, cand Iliescu isi alegea cravata de seara, se primeste un telefon. Delegatia romana este anuntata ca dineul nu mai are loc. Gazdele nu s-au straduit nici macar sa gaseasca un motiv – ca pe seic il doare capul, de exemplu. Nici cea mai vaga explicatie. Oricat ar fi fost Romania de mica in ochii emiratezilor, asa ceva nu se face. Intamplarea poate duce la ideea ca ei reactioneaza dupa alte impulsuri decat cealalta parte a lumii, cu ale carei reguli suntem familiari.
Revenind la povestea cu Dubai World. Ar un basm de adormit copiii sa credem ca spuma finantelor din lume n-au realizat ca, din punct de vedere legal, DW nu este totuna cu guvernul Dubai. Era probabil o intelegere subinteleasa, Dubai World nu este Dubai, dar este a Dubaiului, deci are solvabilitate.
Lumea a inceput sa-si bata capul cu problema Dubai. Atunci, agentia Bloomberg a realizat ca Dubai se afla pe lista celor mai insolvabile tari, cu o expunere de aproape 150 de miliarde de dolari. Dubai nu mai are resurse importante de petrol, de aceea s-a si trecut la turism si investitii imobiliare. Ca toate imobiliarele, piata este OK atata timp cat exista investitori care sa inchirieze spatii de birouri in Burj Dubai (cea mai inalta cladire din lume, care se inaugureaza pe 5 ianuarie) sau sa-si cumpere apartamente la Palm Jumeirah (celebra insula palmier construita pe mare). Ca niciunde in lume, toti se inghesuiau sa cumpere proprietati in Dubai. Intre 2004 si 2008, preturile la imobiliare au crescut de 10 ori. Erau bani de investit.
Criza financiara de anul trecut a lovit si Dubai. Preturile s-au prabusit la jumatate. In aceste conditii, emiratezii nu-si mai pot recupera banii, iar minunile lor din desert nu mai au cautare.
Multi s-ar putea intreba de ce englezii sunt atat de expusi, iar americanii atat de putin. Raspunsul trebuie cautat cu ani in urma, cand emisari arabi incercau sa cumpere capacitati portuare si proprietati importante in Statele Unite. Cand americanii au realizat ca acestia pot intra in posesia unor obiective strategice, au pus stop invaziei capitalului din tarile arabe (aici nu e vorba numai de Emirate). Racindu-se atmosfera, emiratezii au gasit sprijin la englezi, care au fost mult mai permisivi. Ghinionul lor, acum. Ei asteapta cu sufletul la gura reactia seicului Maktoum.
Din punctul acestuia de vedere, el trebuie sa aiba grija de cei aproximativ 600.000 de emiratezi pur-sange care nu muncesc, prin lege (cei din familiile inferioare), si care primesc bani de la stat. Ceilalti, din casta conducatoare, primesc functii de conducere in stat sau in marile companii. Emiratezii reprezinta numai 15% din populatie, restul sunt expati veniti la munca. O situatie ciudata in lume: bastinasi mai putini decat expati.
Din rezervele stranse si din turism, emiratezii pot fi inca mult timp platiti sa stea. In schimb, sute de mii de joburi platite regeste se pot pierde. Emiratul va sta cu adevarat rau in momentul in care emiratezii vor trebui sa munceasca.
