Shanghai – Expo 2010

China se pregateste pentru un eveniment care va reprezenta pentru ea o vitrina gran­dioas­a in fata intregii lumi: Expozitia universala 2010, gazduita, timp de 6 luni, intre 1 mai si 31 octombrie, de marea metropola Shanghai (20 de milioane de locuitori).

Expozitia recordurilor
A devenit aproape de la sine inteles ca tot ce se organizeaza in China, cu participare internationala, trebuie sa aibe proportii gigantice. Asa a fost cu Jocurile Olimpice din 2008 – editia cea mai costistoare si mai fastuoasa din istoria jocurilor – asa se va intampla si anul acesta cu expozitia universala de la Shanghai.

Va fi cea mai mare expozitie universala din istorie, cu o suprafata de peste 5 km2 si cu un numar record de expozanti: 189 de pavilioane na­-tionale si 47 de pavilioane apar­tinand unor organizatii internatio­nale.

Toate acestea, se estimeaza, vor fi vi­zitate de circa 100 de milioane de persoane, ceea ce, de asemenea, repre­zinta un record. In afara pavi­-lioanelor expozantilor, exista cinci ”piete” pentru activitati publice si cinci pavilioane rezervate unor dezbateri tematice.

O expozitie tematica
Tema expozitiei, pe care o dezvolta in mod specific fiecare pavilion, se raporteaza la problemele vietii urbane, si este extrem de actuala pretutindeni in lume, dar mai ales in China, unde boom-ul economic al >socialismului de piata” a avut drept consecinta negativa cresterea exponentiala a poluarii in marile orase.

Sloganul Un oras mai bun, o viata mai buna, expresie concentrata a acestei teme, va guverna si o serie de ac­tivitati conexe celor pur expozi­tio­nale: forumuri, spectacole, experiente interactive, emisiuni radio si tv, activitati folclorice, turnee culturale, competitii, concursuri etc.

Tema principala este divizata in cinci teme secundare, care vor fi dezba­tute, fiecare, in cinci pavilioane aparte: fuziunea diferitelor culturi in oras, prosperitatea economiei urbane, inovatia tehnico-stiintifica in oras, remodelarea comunitatilor urbane, interactiunea dintre oras si mediul rural.

Organizatorii chinezi, foarte grijulii in privinta rezultatelor palpabile ale dezbaterilor, doresc sa obtina de la participanti raspunsuri la trei intre­bari cheie: Care tip de oras amelio­reaza viata? Care tip de viata ame­- lio­reaza orasul? Care tip de dezvol­tare urbana amelioreaza planeta?

Evident ca o mare parte dintre cei 100 milioane de vizitatori astep­tati vor fi straini. Autoritatile chineze au luat masuri speciale de securitate spre a preintampina orice derapaj, orice manifestatie publica prin care s-ar umbri aceasta fatada surazatoare de conclav mondial, in care toata lumea nu se pasioneaza decat de binele planetei.

Deschiderea expozitiei este precedata de teste de functionare. Zeci de mii de pensionari au primit tichete gratuite spre a vizita diferite pavilioa­ne inainte de deschiderea lor oficiala. Se verifica in felul acesta fiabilitatea instalatiilor si a mijloacelor de comunicare electronica in conditii de aglo­meratie, promptitudinea in acordarea unor servicii, modul in care se asigura o informare adecvata si rapida a vizitatorilor etc.

Pavilionul canadian
Pavilionul Canadei, care a fost imaginat si conceput de Cirque du Soleil, ocupa 6.000 m2 si se numara printre cele mai mari si mai originale din expozitie. Se prevede ca va fi vi­-zi­tat de circa 5,5 milioane de persoa­ne, intr-un ritm de aproximativ 30.000 de pe zi. El va cuprinde o expozitie intitulata La ville en vie – inclusive, durable, créative si va oferi vizitatorilor un program cultural variat, susti­nut de artisti canadieni cunoscuti, din domenii de creatie diferite.

Bugetul alocat pavilionului a fost de 45 de milioane de dolari. Dincolo de ineditul designului, este remarcabila preocupa­rea canadienilor de a transmite prin acest pavilion un mesaj clar de protejare si aparare a mediului natural. Astfel, exteriorul pavilionului este acoperit partial de o vegetatie speciala, iar apa de ploaie este colectata printr-un sistem de drenaj si utilizata in interior.

Pavilionul romanesc
Despre pavilionul romanesc se spune ca este unul dintre cele mai autentice din expozitie si, totodata, unul dintre cele mai adecvate cu spi­-ritul si tema ei. El ocupa o suprafata de 2.000 de m2, a beneficiat de un buget mult mai mo­­dest decat cel canadian (aproximativ 5 milioane de dolari) si are forma unui imens mar verde. In interiorul lui, numeroase spatii multi­func­tionale sunt dispuse pe cinci etaje, care sunt tot atatea module di­fe­rite, reprezentand temele secundare ale expozitiei.

Exista, de asemenea, mai multe restaurante si o platforma e­le­ganta de pe care, asezati comod in fotolii, vizitatorii pot contempla de sus panorama intregii expozitii universale. Numele pavilionului romanesc este Greenopolis. El va gazdui conferinte, simpozioane, seminarii. De asemenea, vor fi oferite vizitatorilor spectacole artistice si efecte vizuale speciale.