In Spania a avut loc, intre 3 si 6 iunie, o noua reuniune a grupului Bilderberg, prilej de inmultire a discutiilor conspirationiste care considera ca acest grup impune directia omenirii. Adeptii teoriilor respective sunt convinsi ca, in 2010, membrii grupului au decis marirea impozitelor pentru cei saraci si restrangerea accesului maselor la studii universitare.
Istoria Bilderberg incepe in 1952, cand a aparut pentru prima data ideea unei conferinte care sa dezbata prolife-rarea sentimentului anti-american in Europa de Vest. Prima sedinta a avut loc in 1954, la hotelul Bilderberg din Olanda, care a dat si numele clubului. Intalnirile grupului au loc o data pe an, in diverse tari. O reuniune a avut loc si in Canada, intre 8 si 11 iunie 2006, la Ottawa. Organizatorii nu tin secrete intalnirile, ci doar garanteaza anonimitatea opiniilor exprimate in timpul discutiilor. Acest lucru permite participantilor sa se exprime sincer, ceea ce contribuie la avansarea dezbaterii.
La intalniri, nu se propun rezolutii, nu se voteaza si nu se emit linii de conduita. Numele participantilor si agenda sunt comunicate presei. Ziaristii care au avut sansa sa fie invitati sustin ca este vorba de discutii total informale. Nu exista protocol, lumea se asaza in ordine alfabetica, masa este stil bufet, iar regina Olandei sta la coada si isi cara singura tava cu mancare.
Conspirationistii sustin ca grupul functioneaza, de fapt, ca un guvern secret al lumii. La aceasta afirmatie, unul dintre membri a raspuns ca, daca ar fi asa, tinand cont de cum merge lumea, i-ar fi rusine sa faca parte dintr-un asemenea guvern.
La baza teoriilor conspirationiste sta doar caracterul relativ secret al intalnirilor, lipsa unor comunicate de presa si, in general, lipsa de transparenta. I se reproseaza grupului ca nu a invitat niciodata ziaristii. Ceea ce este fals. David Frum povesteste, in National Post, experienta sa de participant la cel putin trei intalniri ale grupului.
Teoriile conspirationiste sunt frumoase si banoase: Amazon listeaza 156 de carti pe subiectul Bilderberg. Si in Libraria Pagini Romanesti cartile despre acest subiect s-au cumparat cu repeziciune.
Dar intrebarea este de ce ar fi nevoie sa conspiri privatizari si impozite impreuna cu Heather Reisman, fondatoarea lantului de librarii Indigo, unul dintre invitatii canadieni din acest an? Un patron de librarie, fie ea si mare, se presupune ca se pricepe mai putin la conspiratii mondiale.
Alaturi de ea au mai fost prezenti Frank McKenna, fost ambasador al Canadei in SUA, Heather Munroe-Blum, decanul Universitatii McGill, Robert Prichard, directorul Metrolinx, compania publica de transport din zona Toronto-Hamilton, si Indira Samarasekera, presedinta Universitatii din Alberta.
Adeptii teoriilor conspiratiei isi vor putea acum indrepta atentia catre un alt obiectiv: intalnirea G20 de la Toronto, care va avea loc intre 26 si 27 iunie.
Dovezi pentru un Bilderberg conspirationist
Reuniunile grupului au avut de multe ori drept invitati personalitati publice care au devenit apoi lideri. Bill Clinton a fost invitat in 1991, cand era guvernator al statului Arkansas, iar Tony Blair, pe vremea cand era inca in opozitie si nu devenise premierul Marii Britanii. Toti presedintii recenti ai Comisiei Europene au fost invitati la reuniunile grupului inainte sa ocupe functiile respective. I se reproseaza deci grupului ca-si promoveaza oamenii in pozitii inalte. Raspunsul Bilderberg a fost ca “de vina” e doar talentul si intuitia celor care se ocupa de selectarea invitatilor: grupul atrage politicieni aflati la inceput de cariera si este normal sa ajunga sefi de stat cei mai talentati dintre acestia.
Clubul este acuzat ca a contribuit la caderea fostului premier britanic Margaret Thatcher, pe motiv ca aceasta s-ar fi opus adoptarii monedei euro. O informatie care trebuie privita cu rezerve, pentru ca Marea Britanie tot nu a aderat la euro.
