Practicarea unui sport implica anumite riscuri. Patinele, ski-ul acrobatic, luptele, hockey-ul sunt doar cateva exemple de activitati in care pot surveni accidente susceptibile de a angaja raspunderea civila a unei persoane.
Ca sportiv, acceptati anumite riscuri inerente activitatilor pe care le desfasurati. Jucati hockey, faceti ski sau patinati? Riscul de accidente sau lovituri la care va expuneti este mai mare decat atunci cand jucati carti sau faceti exercitii de yoga. Practicarea unui anumit sport implica acceptarea confruntarii cu pericolul obisnuit, previzibil, specific activitatii respective. Insa acceptarea riscurilor se refera, cum spuneam, numai la riscurile normale aferente practicarii sportului respectiv, si nu la rezultatul vreunei greseli comise de alta persoana.v De altfel, si ca spectator trebuie sa acceptati riscurile inerente sporturilor la care asistati. In acest caz, trebuie sa fiti vigilent si atent la joc. De asemeni, trebuie sa respectati instructiunile de securitate ale organizatorilor de evenimente.
Teoria acceptarii riscurilor a fost deseori utilizata ca mijloc de aparare a persoanelor urmarite in dosare de responsabilitate civila. In anumite situatii, rezultatul a fost diminuarea indemnitatii cerute sau chiar respingerea cererii victimei. In principiu, un sportiv poate fi tinut responsabil de prejudiciul cauzat altui participant atunci cand:
– nu a respectat regulile jocului si a ranit un alt participant, – a lovit alt jucator in mod special, – a dat dovada de o duritate excesiva in raport de situatia respectiva. In plus, participantul la o activitate care nu respecta regulile poate fi tinut responsabil de prejudiciul cauzat altei persoane.
Pe de alta parte, proprietarii sau cei care exploateaza echipamentele si instalatiile sportive au obligatia sa actioneze cu raspundere pentru a asigura securitatea persoanelor care frecventeaza locul. Ei trebuie sa ia masurile necesare pentru a evita pericolele previzibile si evitabile. Astfel, trebuie respectate normele de securitate aplicabile locului respectiv.
Tribunalele evalueaza circumstantele particulare in fiecare caz. Pentru a determina intinderea riscurilor pe care o persoana le-a acceptat practicand o activitate sau un sport, instantele iau in considerare:
– varsta victimei, – experienta sa, – competentele sale in ceea ce priveste sportul respectiv, – cunoasterea de catre victima a locului unde s-a produs accidentul.
Aceste criterii sunt necesare pentru a face diferenta intre ignorarea riscului si temeritate. O persoana poate, tinand cont de experienta sa, sa prevada un pericol care ii este complet strain unui incepator. Dar, atentie! Inexperienta nu scuza totul.
