Am citit recent câteva carti publicate de Institutul National pentru Memoria Exilului Românesc despre ceea ce a fost exilul românesc si lupta celor din afara tarii împotriva sistemului comunist. Spre surprinderea si deza-magirea mea, nimic din ceea ce trebuie stiut nu se gaseste în aceste pagini de “adevar istoric”. Ba mai mult, personalitati importante ale exilului – în special ale exilului românesc din America de Nord – lipsesc cu desavârsire. Prea Fericitului Episcop Valerian Trifa sau lui Ioan P. Culianu nu le sunt acordate nici macar un rând. La fel stau lucrurile si in cazul unui mare luptator anticomunist de la Hamilton, Ontario, domnul George Balasu (foto), directorul si editorul ziarului de lupta împotriva comunismului “Cuvântul Românesc” si fost presedinte al Asociatiei Culturale Române.
Daca exilul luptator si anticomunist a avut adevarati combatanti, atunci în mod categoric unul dintre ei este George Balasu. Iar dintre cei ramasi în viata, nu cred ca pe întreg continentul Americii de Nord mai exista unul care sa merite mai multa stima si recunostinta decât Domnia sa, un simbol al românismului adevarat si necompromis. Chiar daca cercetatorii si istoricii fenomenului numit exil par a-l uita, el este o marturie vie a demnitatii, curajului si luptei duse în apararea idealurilor democratice din patria-mama. Urmarit din cauza actiunilor sale împotriva sistemului comunist din România, George Balasu este unul dintre cei carora agentii Securitatii le-au facut mult rau, calomniindu-i în presa franceza si engleza din Canada.
Chiar daca nu a primit laude sau decoratii pentru activitatea sa (acestea fiind rezervate, de obicei, colaborationistilor), lista faptelor lui George Balasu este deosebit de lunga si ar fi necesare volume întregi pentru a include întreaga sa activitate româneasca, pusa în slujba românismului.
Ajuns de tânar în Canada, în urma cu mai bine de 60 de ani, George Balasu a fost vârful de lance al exilului românesc în aceasta tara. În calitatea sa de membru fondator si presedinte al Asociatiei Culturale Române (ACR), el a fost implicat în infiintarea si functionarea Câmpului Românesc de la Hamilton, unde au avut loc nenumarate activitati anticomuniste. An de an, aici a fost organizata Saptamâna Culturala, in cadrul careia s-au întâlnit exilati români din diferite tari si continente.
Tot la Hamilton si tot din initiativa domnului George Balasu s-au înfiintat Biblioteca ACR si Editura Cuvântul Românesc, editura care a publicat mai multe carti ale exilului. Doua din aceste carti sunt adevarate capodopere ale culturii române. Este vorba de volumul “Poezii din închisori”, scris de Zahu Pana si de cartea “Pitesti”, scrisa de Dumitru Bacu, publicata în româna si engleza, în care se arata atrocitatile petrecute în inchisoarea Pitesti.
Atunci când “cel mai iubit fiu al poporului – tovarasul Nicolae Ceausescu” a venit în Canada, George Balasu a fost acela care a organizat manifestatia împotriva dictatorului de la Ottawa. Sositi de la Toronto, Ottawa, Montréal, Hamilton si din alte orase canadiene, romanii au participat la protest în urma apelului lansat de George Balasu, fapt pentru care Ceausescu a comandat asasinarea lui.
În incinta Câmpului Românesc din Hamilton exista nu mai putin de opt statui facute de regretatul sculptor Nicapetre. Aceste frumoase si nemuritoare monumente s-au realizat si la initiativa domnului George Balasu, acesta acoperind o mare parte din cheltuieli. Probabil ca nu degeaba Nicapetre a lasat scris, pe unele din monedele facute de el, inscriptia NIHIL SINE GEORGE BALASU.
Farmacist de profesie, în primele luni ale anului 1990, George Balasu s-a dus în România cu ajutoare, transportând mai multe camioane cu cutii de medicamente si echipament medical. Dar, pe lânga miile de cutii de “prim ajutor”, a dus în tara si sute de exemplare din “Poezii din închisori” si din “Pitesti”, care au fost distribuite gratuit în Piata Universitatii. Acest gest i-a adus lui George Balasu înca o interdictie de a intra în tara in urmatorii cinci ani, “cadou” facut de Petre Roman si de Ion Iliescu. Pe site-ul INMER (www. exilul-romanesc.ro), la rubrica Istoric, se poate citi “Exilul românesc reprezinta comunitatea persoanelor care, aflate în strainatate, în tarile lumii libere, în perioada 1940-1989, s-au angajat civic si au depus o actiune politica publica, democratica si anticomunista, în interesul României cazute sub jugul regimului totalitar comunist. Exilul a fost purtatorul unor valori si al unor idealuri de libertate, democratie, independenta nationala, ce nu se mai puteau exprima în aceea perioada în România”. Oricât de frumoase si de impresionante ar fi aceste cuvinte, ele nu sunt suficiente pentru a-l caracteriza pe George Balasu.
În decembrie 2005, atunci când s-a oprit aparitia ziarului Cuvântul Românesc, în cuvântul de ramas bun, George Balasu a scris: “Noi nu am fost înfrânti!” Asa cum Mântuitorul a spus: “În lume necazuri multe veti avea; dar îndrazniti, Eu am biruit lumea!” (Ioan 16, 33), tot astfel au fost si ei, adevaratii luptatori si opozanti ai regimului comunist, având parte de “coroana de spini” si de “cuie-n palma” pentru faptul ca au îndraznit si s-au opus raului rosu. Cu adevarat, exilati si opozanti ca George Balasu au înfrânt comunismul.
