Dosar: Portretul comunitatii romane din Québec

In cei 10 ani de existenta a publicatiei Pagini Romanesti, am incercat mereu sa contu­ram un portret cat mai exact al comunitatii, cautand si anali­zand toate datele pe care le-am putut obtine de la insti­tutiile statului. Si iata ca, incepand cu acest numar, publicam, in sfarsit, o analiza amanuntita, realizata pe baza cifrelor inre­gistrate la ultimul recensamant, cel din 2006. Vom vorbi nu doar despre compozitia demografica a comunitatii noastre, despre perioa­dele de imigrare sau limbile vorbite de cei care se decla­ra de origine romana, ci si despre educatia, job-urile si veniturile acestora. De asemenea, vom schita comparatii cu alte comunitati. Totul pe baza de cifre.

De altfel, e foarte posibil sa fie ultimele date de acest fel care mai pot fi obtinute de la Statistique Canada, dupa decizia Guvernului Harper de a elimina din formularul de recensamant intrebarile privitoare la originea etnica a respondentilor.

Romanii in Québec: 45-46 de mii
Ramane un mister de ce a decis Cabinetul Harper eli­minarea “formularului lung” de recensamant, atunci cand toate opiniile specialistilor au fost impotriva acestei masuri. Lumea vorbeste de o gafa politica. Inca una, adica. Probabil ca actualul guvern isi doreste cu orice pret alegeri anticipate, singurele care i-ar da certitudinea unui alt mandat. Cert este ca referendumul din 2011 este ratat, in privinta informatiilor despre comunitatile etnice. Cu putin noroc, daca actualul guvern ce­deaza la presiunile opiniei publice sau daca pierde puterea, abia dupa recensamantul din 2016 mai putem spera sa avem date de o asemenea acuratete.

Conform ultimului recen­samant, in 2006 provincia Québec numara 40.320 de persoane de origine romana. Cifra nu se refera doar la persoanele nascute in Romania, ci si la cele nascute aici, inclusiv in familii mixte.

Anul acesta, in luna martie, eram bucurosi sa publicam datele obtinute prin intermediul Primariei Montréal, care se refereau doar la romanii din zona metropolitana si luau in calcul numai persoanele nascute in Romania. Chiar si asa, incepea sa se contureze portretul unei comunitati numeroase, desi prea putin vizibila. Insa datele de fata ne ofera o multime de detalii si ne arata, in sfarsit, un chip corect al comunitatii. Fie el si la nivelul anului 2006.

Intrebarea din formularul de recensamant incerca sa determine origi­nile etnice sau culturale ale respondentilor. Astfel, este semnificativ faptul ca, dintre persoanele care s-au declarat de origine romana, mai mult de o treime (34,5%) au declarat si o alta origine etnica. Aici intra, de exemplu, cazurile evreilor romani, ale maghiarilor din Transilvania sau ale persoa­nelor provenite din familii mixte.

Veniti de curand
Comunitatea noastra este formata, in proportie de aproape 70 %, din persoane nascute in afara Canadei. De retinut ca juma­tate dintre acestea s-au stabilit aici in perioada 2001-2006, iar o treime intre 1991 si 2000.

Dar sa o luam in ordine: inainte de 1976 au ajuns in La Belle Provence 1.635 de romani, adica 6% din total. In perioada 1976-1980 au venit 465 de persoane, apoi 915 intre 1981-1985 si 1765 intre 1986-1990. Ar fi interesant de aflat cati dintre acestia au plecat din Romania imediat dupa Revolutie, intuind ca tara se va indrepta intr-o directie gresita.

4.665 de romani au venit in Qué­bec intre 1991-1995, 4.290 intre 1996-2000 si majoritatea, 13.640, intre 2001- 2006. Daca adaugam la aceste cifre pe cele oferite de Ministerul Imigratiei din Québec pentru perioada de dupa recensamantul din 2006, comunitatea romaneasca din provincie ajunge, in acest moment, la 45-46.000 de persoane.

Mai multe femei

Iata si o observatie oarecum surprinzatoare: din Romania au venit mai multe femei decat barbati. Ceea ce reflecta, de fapt, structura societatii – peste tot in lume, numarul femeilor e mai mare decat cel al barbatilor. Totusi, ne-am putea intreba daca balanta este inclinata de femeile venite aici ca sotii ale unor cetateni canadieni, sau daca nu cumva femeile singure au avut mai mult curaj sa plece pe drumul imi­grarii decat barbatii singuri.

Alta constatare neasteptata: desi num­rul celor veniti inainte de ‘76 este atat de mic, 13% dintre membrii comunitatii sunt de “a treia generatie”. Asta inseam­na ca bunicii lor au imigrat in Canada, iar parintii lor s-au nascut aici. Daca-i adaugam si pe cei de “a doua generatie”, care reprezin­ta 12%, ne aflam in fata unui numar semnificativ de oameni nascuti si educati aici. Practic, e vorba de un sfert din comunitate. Sunt oameni care stiu ce inseamna tole­ranta, voluntariatul, bucuria de a pune umarul la o cauza buna. Prin asta, ei reprezinta o mare speranta: aceea ca implicarea lor ne-ar putea ajuta sa depasim neincrederea si orgoliile care farami­tea­za comunitatea in prezent.

Tineri si familisti
O diferenta culturala majora intre romani si quebechezi reiese din cifrele referitoare la situatia familiala. Acestia din ur­ma prefera celibatul sau uniunea libera, in timp ce romanii sunt, in mod clar, atasati (inca?) valorilor familiale. Mai bine de jumatate dintre romani (60%) sunt casatoriti legal, comparativ cu 38% in randul quebechezilor. Putin peste un sfert dintre romani (27%) sunt celibatari, fata de aproape 45% dintre localnici. Si, in sfarsit, doar 5% dintre romani traiesc in uniune libera, fata de peste 15% dintre quebechezi.

Comunitatea romana numara 18.995 de persoane casatorite, 1.945 parteneri in uniune libera, 1.060 de parinti singuri si 12.835 de copii. Prin urmare, din calculele noastre a rezultat o medie de mai putin de un copil pe familie.

Dar acest lucru s-ar putea schimba in viitor. Pentru ca imigratia romaneasca este una tanara, mai tanara decat ansamblul Québecului. O tre­ime dintre noi avem mai putin de 25 de ani, aproape 40% au varsta intre 25 si 44 de ani si o alta treime – peste 45 de ani. In Québec, procentele pentru aceste categorii de varsta sunt de 29,5%, 27,8% si, respectiv, 42,7%.

Inghesuiti la Montréal
Majoritatea romanilor – 90% – locuiesc in zona me­-­tropolitana a Montréalului. Aceasta include, pe langa orasul Montréal, alte 91 de municipalitati situate in proximitate – atat de pe teritoriul insulei, cat si din Laval si Rive-Sud. 65% dintre romani sunt stabiliti pe Ile de Montréal, peste 13% pe Rive-Sud si 10% in Laval.

O treime dintre romani locuiesc in Côte-des-Neiges-Notre-Dame-de-Grâce, deci aceasta zona este, fara indoiala, la Petite Roumanie. Urmeaza Ahuntsic-Cartierville – cu 10%, Saint-Laurent – cu peste 8%, Côte-Saint-Luc – cu 7,3% si Dollard-des-Ormeaux – cu mai bine de 5%.

Dar romanii s-au raspandit peste tot in provincie. In zona orasului Québec tra­iesc 1.040; in Laurentides (Saint-Jerôme) – 1.150, in Outaouais (Gatineau) – 1005, in Lanaudière (Terrebonne) – 675; in Estrie (Sherbrooke) – 230; in Centre-du-Québec (Drumondville) – 100.

In numarul viitor: cum vorbim, ce muncim si cat castigam.