Cazul dramatic al tânărului Andrei Teodoroiu (pe care îl puteţi citi in acest număr de ziar) demonstrează că, din păcate, boala grea nu alege între tineri şi bătrâni. Este trist când un om în vârstă este diagnosticat cu cancer, dar este de-a dreptul lipsit de sens ca un băiat de 25 de ani să se pregătească de moarte. Există din ce în ce mai multe tratamente – medicina avansează – şi tot mai mulţi dintre cei loviţi de această boală reuşesc să o învingă. Este nevoie de voinţă, de noroc, dar de cele mai multe ori şi de bani. Prietenii lui Andy fac eforturi incredibile pentru vârsta şi experienţa lor de viaţă. Au deschis site-uri, conturi, au contactat companii, ziare, televiziuni, dau concerte în fiecare săptămână, în speranţa că vor aduna cei 150.000 de euro cât costă intervenţia medicală la o clinică din Germania. Este greu de strâns atâţia bani, dar pentru prietenii lui nu există “nu se poate”. Este un exemplu impresionant de solidaritate şi prietenie. Sperăm cu toţii ca, prin generozitatea noastră, Andy să redevină băiatul plin de viaţă care era.
Din nefericire, în fiecare zi apar, în România, zeci de cazuri dramatice, în care oamenii au nevoie de bani pentru a-şi salva viaţa. În puţine situaţii, ei şi reuşesc să strângă cât au nevoie.
Din fericire, în Canada sunt soluţii mai simple de a preveni astfel de situaţii fără ieşire. Veţi spune că avem dreptul aici la orice tratament medical gratuit. Este adevărat, numai că, de multe ori, boala nu aşteaptă programarea de peste 6 luni la scaner. Şi atunci, în disperare de cauză, mulţi pleacă în Statele Unite, unde lucrurile se fac rapid, dar pe bani mulţi. Tot timpul e vorba de bani.
Cazul lui Andy mă face să vă reamintesc un produs interesant: asi-gurarea duo vie et santé. Este simplă. Părinţii pot porni această asigurare încă de la vârsta de 15 zile a copilului. Se fixează un capital de asigurare, să zicem de 100.000 de dolari. Este o asigurare de viaţă, dar nu asta este partea importantă, la început, ci faptul că, dacă copilul este diagnosticat cu una dintre cele mai nenorocite 32 de boli, părinţii primesc un cec cu jumătate din suma asigurată, cealaltă jumătate rămănând asigurarea lui de viaţă. Dacă nimic nu se întâmplă, cei 100.000 de dolari reprezintă o asigu-rare de viaţă. Interesant este că această asigurare se plăteşte până la 30 de ani, iar copilul, de acum adult, are o asigurare plătită. Este un produs foarte interesant, un frumos cadou pe care îl pot face părinţii copiilor, dar şi lor înşişi. Şi, mai mult, nu costă deloc mult, dacă este făcut în primii ani de viaţă.
Dacă în România ar fi existat o asemenea asigurare, iar Andy ar fi avut-o, lucrurile ar fi mers mult mai simplu.
