Despre români, în presa canadiană / Regele caviarului

Dr. Cornel Ceapa

Cea mai urâtă…
… capitală din lume este Bucu­­reşti. Cel puţin aşa susţine Tourism Review, un portal internet consacrat industriei turismului. Cyberpresse arată motivele pentru care capitala României este arătată cu degetul: lipsa de canalizare şi de apă potabilă în mai multe zone ale oraşului, gunoaiele şi calitatea vieţii, în general. O singură consolare avem: comentariile celor care au trecut prin capitala Ro­mâ­niei arată că aceasta nu este, totuşi, lipsită de şarm. La Presse prezintă şi recoman­dările lui Lucian Bute, pri­vind locurile de vizitat în Bucureşti: Hotelul Crystal Palace, parcul Herăstrău, cartierul Pipera, restaurantul La Mama şi Casa Poporului.

Cu ochii pe Bute
Presa canadiană a fost, în ultimele săptămâni, cu ochii pe Lucian Bute. Ziarul Le Soleil – care şi-a trimis un reprezentant la Bucureşti – prezintă hotelul în care stă pugilistul în Capitală (J.W. Marr­i­ott) şi afir­mă că toată lumea se aşteaptă ca sala de 10.000 de locuri de la Romexpo să fie plină în seara meciului. Tot Le Soleil îl citează pe boxerul român care afirmă că, după opt ani petrecuţi în Québec, a devenit mai mult quebechez decât român. Dar pentru meciul de pe 9 iulie, din faţa conaţionalilor săi, Bute va fi mai român ca oricând. Jurnal de Montreal, la rândul său, remarca lipsa de profesionalism din boxul româ­nesc: pentru ca Bute să treacă la categoria de profesionist a fost nevoie să plece din România, o ţară fără promotori sau persoane capabile să organizeze o echipă în jurul său. Meciul din 9 iulie, dintre Lucian Bute şi Jean-Paul Mendy, va fi cel mai mare eveniment de box profesionist organizat vreodată în România.

4 valize şi multă voinţă
Sub acest titlu, ziarul La Presse publică povestea familiei Ciprian Puşcaş şi Valentina Vancea. Ei au ajuns la Montréal în 2005, împreună cu fiul lor, Radu, pe atunci în vârstă de patru ani. Familia de români serveşte drept exemplu privind implicarea părin­ţilor în educaţia copiilor. De altfel, La Presse a publi­­cat o serie de articole în care a arătat că nu există nicio deosebire între perfor­­manţele şcolare ale copiilor de imi­­gran­­ţi şi cele ale copiilor de quebe­chezi. Ba, de multe ori, cei din prima categorie obţin re­zul­tate mai bune. Şi aceas­ta în ciuda faptului că un copil de imigrant petrece un an sau chiar doi într-o clasă de “accueil”, pentru a se familiariza cu limba franceză. Secretul reuşitei imigranţilor: implicarea părinţilor şi atitu­dinea pe care o au aceştia faţă de şcoală. O altă veste bună: la fran­ce­ză, media obţinută de elevii proveniţi din Europa de Est este mai bună decât me­dia generală pe Québec.

Violenţă conjugală
Journal de Montréal publică o poveste tristă din cadrul comunităţii româneşti. Este vorba de Elena Gabriela Zugră­ves­cu, 53 de ani, care aşteaptă să-şi pri­meas­că sentinţa, fiind acuzată de tentativă de omor. Victima este fostul ei soţ, Radu Livischi, pe care l-a atacat, în iunie 2010, în staţia de metrou Crémazie. Rănile nu i-au pus acestuia viaţa în pericol. Elena Zugră­vescu are un doctorat obţinut în România, iar în mo­mentul comiterii faptei studia la Université de Montréal, pentru a obţine un masterat în biomedicină.

Pregătire pentru examen
Aveţi nevoie să treceţi un examen de limba fran­ceză pentru a intra într-un ordin profesional? Poate nu ar strica să vizitaţi un colegiu… anglofon. Potrivit The Gazette, Colegiul Dawson oferă unele dintre cele mai bune cursuri pregătitoare pentru acest examen. Carla Gheorghe, venită din România în 2008, este una dintre persoanele care au urmat cursuri de franceză la colegiul Dawson; a trecut apoi examenul la Office québécois de la langue française şi, în prezent, profesează ca fizio­te­ra­peut la Lakeshore General Hospital.

Regele caviarului
Globe and Mail publică un articol despre Cornel Cea­pă, un român plecat din Galaţi şi stabilit în New Brunswick. Du­pă ce a lucrat la Uni­ver­si­tatea din New Brunswick, Dr. Ceapă şi-a deschis propria afacere: o cres­cătorie de sturioni, peşti apreciaţi pentru icrele lor negre. Un kilogram de ca­viar costă între 1.700 şi 6.000$. Pro-blema cu sturio­­­­­nii este că trebuie aşteptat patru ani pentru a vedea dacă peştele este femelă sau mascul. Apoi se aş­teap­tă încă cinci ani, pentru ca femela să producă icrele. Dar, după aceea, o femelă poate produce 50 de kg de icre pe an. Până să ajungă să-şi valorifice peştii din propria crescătorie, Dr. Cornel Ceapă are un permis care-i dă voie să prindă, anual, 300 de peşti din Atlantic, pe care îi comer­ciali­zează. Compania esti­mează o cifră de afaceri de 600.000$, în acest an.

Româneşte, în Vancouver
Site-ul stright.com publică un articol despre cum să vizitezi România fără să pleci din Vancouver. Cititorilor li se recomandă să-şi înceapă ziua cu colaci kürtós, la Transylvania Traditions Bakery. Ziua poate continua cu o vizită la Bi­serica Sf. Treime şi cu prân­zul la pizzeria Cuptorul cu lemne, un loc unde se serveşte mai mult decât pizza: stufat, mămăligă sau ciorbă de burtă. Seara se poate mânca la restaurantul Transylvania Flavour sau se poate merge în locurile unde cântă Lache Cercel şi an­sam­blul său. Palinca este o băutură care trebuie neapărat încercată.

Vancouver Sun, la rubrica sa de lecturi, recoman­dă cartea The Days of the King, scrisă de românul   Filip Florian.

România-Toronto-Bollywood
Vă amintiţi filmele indiene după care alerga toată lumea în perioada comunistă? Ei bine, aceste filme au în continuare adepţi. Este cazul româncei Irina Costăchescu, 30 de ani, care şi-a făcut un blog: http://dolcenamak.blogspot.com/

Potrivit Globe and Mail, ea a devenit pasionată de filmele indiene în 2008, când a început să ia lecţii de dans indian, în Toronto. Ziarul o prezintă ca făcând parte dintr-un nou trend, al celor care scriu despre Bollywood, fără a avea nicio legătură directă cu India.

Ţara groazei
Vă plac filmele de groază? Horror-movies.ca vă recomandă să vedeţi Strigoi, film american a cărui acţiune se petrece în satul Podoleni, din România. Este o comedie neagră, care poate fi cumpărată de pe amazon.ca, pentru 21.99$.

Viorel Anghel
Viorel Anghel
Viorel Anghel, absolvent de Filo­sofie, a început să lucreze în pre­să în 1995, la ziarul Ulti­ma oră şi la agenţiile de pre­să Infomedia şi AR Press (Ro­mânia Liberă). A fondat şi condus, din 1999, mediaTRUST România, una dintre cele mai importante firme de monitorizare a presei din ţară. În Canada, din 2004. Pasionat de webdesign şi ascultător de muzică "made in Canada".

Ultimele articole

Articole similare