Luna aceasta, Franţa a organizat alegeri parlamentare în care, pentru prima dată în istoria ţării, au fost aleşi şi 11 reprezentanţi ai francezilor care trăiesc în Diaspora. Informaţia este foarte importantă din perspectiva alegerilor parlamentare din România, programate pentru această toamnă, întrucât şi Parlamentul român are în componenţa sa reprezentanţi ai românilor care trăiesc în afara graniţelor ţării.
Aşa cum am scris în trecut în Pagini Româneşti, Canada a emis în 2008 o circulară prin care interzicea guvernelor străine să includă în circumscripţiile lor electorale teritoriul Canadei. Acest lucru se întâmplă însă atât în cazul României, cât şi în cel al Franţei, prin alegerea de membri în parlamentele celor două ţări care să reprezinte cetăţenii români şi francezi care trăiesc în Canada. Din acest motiv, organizarea de alegeri legislative pe teritoriul Canadei, pentru parlamentele celor două ţări, s-a aflat sub un mare semn de întrebare.
Pentru a rezolva această problemă, oficialii francezi şi români au făcut demersuri pe lângă autorităţile canadiene.
Cum alegerile legislative franceze au fost programate înaintea celor româneşti şi cum Ottawa a evitat să dea un răspuns până în acest moment, era interesant de văzut cum vor proceda autorităţile franceze de la Montréal în vederea alegerilor din această lună.
Pentru a afla amănunte, am contactat Consulatul francez din Montréal, de unde am aflat că Franţa a interpretat lipsa de răspuns din partea guvernului Canadei drept un acord tacit pentru organizarea alegerilor. Prin urmare, cetăţenii francezi au putut merge la urne şi la Montréal. Mai mult, amintindu-şi că este proprietar pe o parte din Colegiul Marie-de-France din Côte-des-Neiges, Guvernul francez a decis organizarea secţiilor de votare de la Montréal în sediul acestei instituţii.
Dacă Guvernul de la Ottawa nu va ieşi din tăcere până la alegerile parlamentare româneşti (care vor avea loc la sfârşitul acestui an), este de presupus că vom putea vota şi noi la secţiile din Consulatul General al României de la Montréal, aşa cum s-a întâmplat şi în trecut. Cât despre posibilitatea ca alegerile româneşti să fie organizate altundeva decât în cadrul misiunilor diplomatice sau, eventual, prin corespondenţă ori prin Internet, acest lucru va rămâne, cel puţin deocamdată, un vis frumos. Întrucât diaspora nu va vota niciodată cu partidele formate din foşti securişti şi comunişti, noul guvern de la Bucureşti nu are niciun interes ca românii din străinătate să voteze în număr mare. Le-ar strica jocurile.
Revenind la alegerile franceze, este de notat că interesul francezilor din Montréal pentru alegerile legislative din Franţa nu a fost la fel de ridicat ca pentru cele prezidenţiale. Din cei aproape 44 de mii de cetăţeni francezi înscrişi pe listele electorale de la Montréal au votat, în primul tur, ceva mai puţin de 10 mii de persoane, dintre care majoritatea pe Internet (modalitate de vot pusă la dispoziţia francezilor din străinătate pentru prima dată începând cu alegerile legislative din acest an). De amintit că la alegerile prezidenţiale de luna trecută nu mai puţin de 18.500 de francezi şi-au exprimat votul la Montréal.
