O zi normală de lucru. Până când sună telefonul la redacţie. De partea cealaltă, o ziaristă de la un post de televiziune canadian. Ştiţi, îmi spune ea, tocmai au fost arestate la Magog 14 per- soane de origine română, care au cerut azil în Canada, pentru că viaţa lor este ameninţată în România. Şi voiam să vă întreb, fiindcă ştim ce se întâmplă în România în ultimele zile, iar acum vin aceşti oameni a căror viaţă e în pericol…
Ce să răspund? M-am imaginat machiavelic pentru o zi, spunându-i că e din cauza lui Victor Ponta şi a lui Crin Antonescu, să văd ştirea făcând ocolul lumii şi pe cei de la Bucureşti, transpiraţi, încercând să explice că nu sunt ei de vină.
Dar n-am putut să mint. Asta este, n-am stofă de politician, sunt mai fraier de felul meu. M-am mărginit la a o întreba: Nu ştiţi de unde au venit? Că nu aveau cum să aterizeze direct la Magog! Nu ştia.
Cum au ajuns românaşii într-un loc pe care şi localnicii au, probabil, dificultăţi să-l ortografieze corect: Memphrémagog? Nu au venit ei cumva din SUA? S-ar putea, îmi răspunde ziarista. Păi atunci n-au ajuns în America în ultimele zile, deci n-au nicio treabă cu Ponta. O fi situaţia din România dramatică, dar nici chiar aşa.
Îi simt dezamăgirea, la celălalt capăt al firului. I-am stricat bunătate de ştire. Sunteţi sigur că nu e nicio legătură?, mă întreabă. Da, îi răspund. E o treabă care se întâmplă din când în când, vedeţi că guvernul federal tocmai a schimbat legea, pentru a nu se mai acorda azil aşa de uşor…
A doua zi, văd ştirea publicată pe mai multe site-uri şi un filmuleţ postat pe Journal de Montréal. Cei 14 erau rromi. Dar nu-i exclus să mai sune telefonul pe tema asta, căci, să recunoaştem, ideea de a cere azil pe fondul unei lovituri de stat în ţara natală nu e rea deloc.
