Am intrat în “epoca de aur” USL

Alegerile parlamentare desfăşurate în România, pe 9 decembrie, s-au încheiat cu victoria zdrobitoare a Uniunii Social-Libe­rale, formate din PSD, PNL şi PC.

60% dintre românii care s-au prezentat la urne au votat cu o formaţiune politică infestată de candidaţi penali şi de plagiatori, de indivizi care nu-şi pot justifica averile uria­şe, de foşti colaboratori ai Securităţii şi de tot felul de hahalere care domină scena po­litică de 20 de ani.

Votul masiv acordat USL arată că unul din patru români nu dă niciun ban pe lupta împotriva corupţiei, pe valorile morale, pe regulile democraţiilor occidentale şi că singurul lucru care contează este un iluzoriu castron de fasole în plus.

Conform sondajelor de opinie, votanţii USL sunt, în gene­ral, oameni fără prea multă educaţie, care trăiesc la ţară sau în cartierele sărace. Aceştia au decis, pe 9 decembrie, soarta României, cel puţin pentru următorii 4 ani. În absenţa unei alternative politice viabile, populaţia “responsabilă” a preferat să stea acasă în ziua votării.

Rezultatul alegerilor parlamentare din 9 decembrie încununează o perioadă de manipulare şi de propagandă fără precedent, la care au fost supuşi românii în ultimii ani: Uniunea Social-Liberală a obţinut majoritatea absolută în Parlament şi va conduce Româ­nia fără cea mai mică urmă de opoziţie. Mandatele câştigate de principala formaţiune de opo­ziţie, ARD, nu îi vor permite acesteia nici măcar depunerea unei moţiuni simple.

În aceste condiţii, Uniunea Social-Liberală va putea trece prin Parlament toate legile pe care le vor muşchii lui Voiculescu, Năstase et comp. şi, cu ajutorul parlamentarilor UDMR sau, mai sigur, ai PP-DD, va putea să facă din Constituţia României o oglindă fidelă a ceea ce a ajuns în prezent clasa politică românească: o tagmă de politicieni penali sau/şi semi-analfabeţi, al căror unic scop a devenit punerea la adăpost din calea Justiţiei.

Dacă am judeca rezultatele alegerilor parlamentare din 9 decembrie după procentajele obţinute de forţele politice care s-au bătut pentru voturile românilor, ar trebui să ne luăm cu mâinile de cap şi să fugim în lume. Asta dacă nu am făcut-o deja până în acest moment.

Uniunea Social-Liberală – formată din PSD, PNL şi PC – a câştigat detaşat alegerile, obţinând în jur de 60% din voturile românilor (58,63%, la Camera Deputaţilor, şi 60,10%, la Senat). La acest scor, în mod normal, mare lucru nu ar mai fi de zis.

Doar unul din patru români a votat cu USL

Şi totuşi, atunci când ne uităm la numărul românilor care au votat, lucrurile nu sunt chiar atât de negre pe cât par. Din cei 18.423.066 de cetăţeni cu drept de vot, s-au prezentat la urne doar 7.694.180 de cetăţeni, adică 41,76%. Dintre aceştia, au votat cu USL 4.344.288 de persoane, la Camera Deputaţilor, şi 4.457.526, la Senat. Aşadar, din totalul românilor cu drept de vot, au votat pentru USL doar aproximativ 24%.

Trei din patru români au ignorat chemarea de sirenă depravată, lansată cu atâta înverşunare de maşina de propagandă uselistă din ultimii ani. Majoritatea cetăţenilor cu drept de vot au refuzat, pur şi simplu, să ia parte la acest scrutin, considerând că niciuna dintre forţele politice trecute pe buletinele electorale nu-i reprezintă.

Şi nici nu pot fi condamnaţi prea tare, atâta vreme cât singura formaţiune care putea fi luată în calcul, Alianţa România Dreaptă (ARD), s-a prezentat în aceste alegeri mai mult decât lamentabil.

Revenind la numărul de votanţi USL, sincer, mie nu mi se pare mult faptul că două partide puternice din România – PSD şi PNL, secondate de un partid minuscul, PC, dar cu un puternic trust mass media în spate – au obţinut un sfert din totalul voturilor puse în joc la alegerile din 9 decembrie. La câtă frustrare s-a acumulat în rândul populaţiei, la câtă propagandă şi manipulare au înghiţit oamenii în ultimii ani, faptul că doar unul din patru români s-a lăsat convins să-şi dea votul celor de la USL nu mi se pare catastrofal.

Iar dacă este să împărţim votul USL între cele două principale partide care formează această alianţă, consta­tăm uşor că PSD nu are mai mult de 15% din sufragii la nivel naţional, în timp ce PNL – 10%. Populaţia României nu este, aşadar, pe deplin pierdută.

Parlamentul, controlat total de USL

Lucrurile stau însă diferit dacă luăm în calcul numărul de mandate obţinute în Parlament de principalele forţe politice din România. USL va domina noul Legislativ, unde va avea nu mai puţin de 395 de parlamentari. Va urma, la mare distanţă, ARD, cu 80 de mandate, PPDD – cu 68, şi UDMR – cu 27. Parlamentul va fi completat cu 18 aleşi din partea minorităţilor naţionale.

În acest moment, USL a atins apogeul aventurii sale politice, iar de acum încolo drumul acestei alianţe nu poate fi decât în jos. Cei peste 4 milioane de votanţi USL se vor diminua văzând cu ochii, de la o lună la alta, fiindcă românii vor aştepta o ameliorare rapidă a vieţii lor, promise cu atâta uşurinţă de liderii PSD-PNL.

În realitate, va urma o perioadă economică deosebit de difícilă pentru români şi, mai ales, o subordonare crâncenă a justiţiei şi a principalelor instituţii anti­corupţie, pentru ca politicienii USL să scape de coşmarul dosarelor penale. Va veni apoi o nouă siluire a Constitu­ţiei României, în aşa fel încât parlamentarii să deţină pu­-terea absolută şi decidă după bunul plac, fără teama că cineva i-ar putea trage la răspundere.

Alegerile din 9 decembrie, o dovadă a fraudei de la referendum

Dar, dincolo de victoria zdrobitoare a USL, rezultatul acestor alegeri este şi o dovadă a fraudei comise de această alianţă la referendumul de suspendare a preşedintelui, din vară. De unde a scos USL 7,4 milioane de votanţi pentru demiterea lui Traian Băsescu, atâta vreme cât la aceste alegeri nu au adunat decât 4,4 milioane de voturi? Chiar şi cu milionul de voturi ale PP-DD suntem departe de cele 7,4 milioane de voturi contabilizate de USL pentru demiterea lui Traian Băsescu.

Dimensiunea fraudei de la referendumul din vară este dată de diferenţa dintre cele 5,5 milioane de voturi primite de USL/PP-DD la aceste alegeri şi cele 7,4 mili­oane de voturi numărate de Guvernul Ponta la referen­-dumul pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu.

O fraudă de aproximativ două milioane de voturi, care va rămâne însă nepedepsită, întrucât noua majoritate din Parlament îi va pune pe toţi aceşti infractori la adăpost de braţul legii.

588 de parlamentari, în loc de 300

Dacă, până la alegerile din 9 decembrie, Parlamentul român număra 471 de aleşi, începând cu noua legislatură, România va avea 588 de deputaţi şi senatori. Această situaţie aberantă este rezultatul sistemului electoral pus la punct pe vremea guvernării Tăriceanu, cu sprijinul direct al PSD. În loc să pună în aplicare referendumul din 2009, privind reducerea Parlamentului la o singură cameră, cu un maxim de 300 de deputaţi, actuala clasă politică a făcut în aşa fel încât numărul mandatelor din Parlament să crească cu 117 persoane, ajungând la astronomica cifră de 588.

Situaţia este cu atât mai aberantă cu cât sala de şedinţe de la Palatul Parlamentului nici măcar nu are suficiente scaune pentru a-i găzdui pe viitorii aleşi. Una dintre soluţiile propuse a fost ca o parte dintre parlamentari să se instaleze în balcoanele de la Casa Poporului. Dar o problemă mai gravă decât aceea a locurilor în sala de şedinţe – la care, cel mai probabil, unii nici nu vor parti­-cipa – va fi aceea a salariilor, a cheltuielilor de funcţio­nare şi, mai ales, de cazare a noilor aleşi în Bucureşti. Actualul preşedinte al Camerei Deputaţilor vorbea deja despre construirea, în regim de urgenţă, a unui hotel pentru noii aleşi. Chiar dacă soluţia pare aberantă şi în contradicţie cu perioada de criză economică pe care o trăieşte România, ea ar putea să însemne o economie faţă de nota de plată pe care o vor deconta parlamentarii la hotelurile din Capitală.

În Diaspora, a câştigat ARD

Participarea la vot în Diaspora a fost, de data aceasta, sensibil mai mare decât la parlamentarele din 2008. Dacă, în urmă cu patru ani, numărul total al votanţilor abia a depăşit 20 de mii de persoane, anul acesta cifra a fost de trei ori mai mare: în jur de 60 de mii.

Spre deosebire de rezultatul scrutinului din ţară, alegerile din Diaspora au fost câştigate de Alianţa România Dreaptă (ARD), cu peste 40% din voturile celor care s-au prezentat la urne, în timp ce USL a obţinut în străinătate doar 28%. Din cele 6 mandate de parlamentar puse la bătaie în Diaspora, ARD a câştigat 3.

PDL-istul Mircea Lubanovici a obţinut un nou mandat de deputat, cu 1741 de voturi (51,37%), dintr-un total de 3389 de voturi exprimate în Colegiul 3 Diaspora (care include şi Canada). Lubanovici este, de altfel, singurul parlamentar ARD care şi-a câştigat mandatul cu peste 50% din voturile introduse în urne.

La alegerile organizate la secţia de votare de la Montréal, pentru Camera Deputaţilor au votat doar 385 de persoane. Dintre acestea, 189 au votat pentru ARD şi 133, pentru USL. Partidul lui Dan Diaconescu a obţinut la Montréal doar 8 voturi, în timp ce candidatul din comunitatea noastră, Samoilă Pirău (PNDC), a obţinut doar 13 voturi. Votul pentru Senat a fost similar cu cel de la Camera Deputaţilor.

În viitorul parlament, românii din Canada şi Statele Unite vor fi reprezentaţi de deputatul PDL Mircea Lubanovici, care se află la cel de-al doilea mandat, şi de senatorul USL Adrian Anghel.

Deputat cu numai o mie de voturi

Ca şi la alegerile din 2008, UDMR deţine recordul politicianului intrat în Parlament cu cel mai mic număr de voturi. Dacă, în 2008, Iosif Koto a obţinut fotoliul de de­-­putat UDMR cu doar… 34 de voturi primite în Colegiul 4 Diaspora, anul acesta Zsolt Molnar a câştigat un mandat de deputat de Timiş cu 1.063 de voturi.

La Senat, alesul cu cele mai puţine voturi este USL-istul Adrian Anghel, care, cu 2.498 de voturi obţinute, îi va reprezenta pe românii din America de Nord.

13 parlamentari cu dosare penale

Alegerile din 9 decembrie sunt încă o dovadă că electoratul român nu mai este sensibil la lupta împotriva corupţiei. Nu mai puţin de 13 dintre noii aleşi au dosare penale sau au fost deja condamnaţi de instanţe de judecată. Printre ei, la loc de frunte se numără nume mari din politica românească: Dan Voiculescu, Liviu Dragnea, Miron Mitrea, Relu Fenechiu, Tudor Chiuariu, Ion Stan, Laszlo Borbely, Victor Paul Dobre sau Monica Iacob Ridzi, ultima aleasă în Parlament pe listele partidului lui Dan Diaconescu.

Cât despre Dan Diaconescu, el a pierdut alegerile, fiind învins de actualul premier, Victor Ponta, într-un colegiu din Târgu-Jiu. Dar dacă patronul OTV a ratat intrarea în Parlament, nu la fel se poate spune despre controversatul Gigi Becali, care a obţinut un mandat de deputat PNL, în Sectorul 6 din Bucureşti.