Consumul de cafea în lume

După cum am arătat în episoadele anterioare, cafeaua este cultivată în ţări cu climă caldă şi ume­dă, aflate pe arcul tropicelor. Paradoxal însă, ţările producă­toare nu se regă­sesc printre cele mai mari consumatoare. De pildă, Brazilia – de departe, cel mai mare produ­cător de cafea din lume – se află abia pe locul 15 în topul consu­matorilor.

– În ţările nordice se înregi­s­trează cel mai mare consum de cafea: în fruntea listei se află Finlanda, cu aproape 12 kg/an/lo­cui­tor. O posibilă explicaţie ar fi faptul că, în condiţii de climă severă, o băutură caldă este întotdeauna bine-venită. E preferată cafeaua prăjită mai puţin, ea având o aciditate mai ridicată şi o aromă mai puternică. În Suedia, cafeaua este “sărbătorită” pe 13 decembrie, de Sfânta Lucia. În această zi, în fiecare casă, o fetiţă îmbrăcată complet în alb şi pur­tând lumânări aprinse, prezintă familiei cafeaua de dimineaţă, împreună cu diferite prăjituri aromate.

O băutură foarte populară este kaffeekask, un amestec de cafea şi akvavit (alcool produs din grâu): pe fundul unei ceşti se aşază o monedă de mici dimensiuni şi se toar­nă peste ea cafea, până când nu mai este vizibilă. Apoi se adaugă akvavit, iar când moneda poate fi văzută din nou, înseamnă că am ales doza potrivită de alcool. În Danemarca există un amestec oarecum similar, numit kaffepunch.

– Un al doilea grup de ţări  este format din Elveţia, Germania, Austria şi Olanda (cu un consum între 7 şi 10 kg cafea/an/ lo­cui­tor). Dintre ele, se distinge Austria, cu celebrele sale cafenele vieneze. Dacă, la începuturi, cafea­ua se prepara după modelul tur­cesc, cu timpul cafeaua vieneză devine o marcă aparte.

După filtrare, se adaugă lapte sau frişcă şi, în funcţie de concentra­ţia cafelei, apar o multitudine de variaţiuni pe această temă. Dacă se înlocuieşte laptele cu un gălbenuş de ou şi zahărul cu miere, rezultă o băutură mai degrabă reconfortantă. De asemenea, se poate adăuga rom sau alt alcool. Împărăteasa Maria Tereza avea o preferinţă pentru cafeaua cu lichior de portocale, acest melanj purtând numele de cafea Maria Tereza.

Însă, indiferent de specialitatea aleasă, vienezii asociază întotdea­una cafeaua cu produsele de patiserie. Spre deo­sebire de ţările nordice, aici marea majoritate a consumatorilor preferă să-şi bea cafeaua în localurile de profil, care sunt extrem de populare.

– Urmează în top ţări precum Italia, Franţa sau Belgia (între 5 şi 7kg/an/locuitor). În Italia, există o predilecţie pentru cafeaua prepa­rată la maşinile espresso şi sunt apreciate amestecurile de cafea prăjită mai intens, cu un uşor gust de ars. Foarte po­-pular este şi faimosul cappuccino, unde se adaugă lapte vaporizat.

În Franţa, gusturile în materie de cafea sunt adesea regio­nale, influenţate de cele ale ţărilor limi­trofe. În est, obiceiurile germane au trecut frontiera şi se preferă cafele Arabica, acide şi foarte aromate. Cei din nord, dimpo­trivă, beau cafele puţin acide, la care adaugă, adesea, puţină cicoare. Acest obicei a rămas de pe timpul împăratului Napoleon, care a introdus consumul de cicoare pentru a înlocui cafeaua, devenită de negăsit odată cu introducerea blocadei continen­- tale de către britanici. În Provence (lângă graniţa cu Italia), se consu­mă cafele mai prăjite, la fel ca la vecinii italieni.

– Cea mai mare piaţă de desface­re rămâne SUA: locul 20 în lume, deşi consumul pe cap de locuitor abia depăşeşte 4 kg/an. În plus, nu există termen de compa­raţie între cele câteva picături de extract concentrat dintr-o minusculă ceaşcă italiană şi câţiva litri de cafea filtru, călduţă, păstrată pe parcursul unei zile, care se serveşte în casele americanilor.

– În ceea ce priveşte Ro­mânia, ea se află pe locul 49 în lume (cu 2,3 kg cafea/an/locuitor). Vecinii bulgari ne întrec şi la acest capitol, cu 2,9 kg. Gustul de năut şi cel de cicoare ne sunt foarte familia­re, din anii comunismului. În lipsa cafelei autentice, la pu­tere era celebrul nechezol. Tot în acea perioadă, a apărut şi termenul de cafea îmbunătăţită: pentru a eluda legea care interzicea consumul băuturilor alcoolice înainte de ora 10 dimineaţa, unele baruri serveau cafea amestecată cu rom, lichior, coniac sau vodcă.