După ce s-au înmulţit mai ceva ca iepurii în călduri, ajungând, în urma alegerilor din decembrie 2012, de la 470 la 580, parlamentarii români şi-au “tras” acum şi super-imunitate. Noua lege de funcţionare a Parlamentului face şi mai dificilă ridicarea imunităţii senatorilor şi deputaţilor care sunt cercetaţi de DNA pentru fapte grave de corupţie sau alte încălcări ale legii.
Agenţia de ştiri Reuters scrie că noua decizie a Parlamentului român ar putea să supere şi mai mult Comisia Europeană, care a criticat deja, în trecut, lipsa de voinţă a clasei politice de la Bucureşti pentru combaterea corupţiei la nivel înalt. Reuters reaminteşte că, datorită acestei situaţii, UE a decis să ţină România departe de spaţiul de liberă circulaţie Schengen.
Conform noilor reglementări, comi-siile juridice din Parlament vor avea putere decisivă privind ridicarea imunităţii unui parlamentar cercetat. Dacă, înainte de modificarea legii, avizul comisiilor juridice era consultativ, în prezent votul acestora este hotărâtor. În acest fel, membrii comisiilor sunt tranformaţi în judecători, ei urmând a stabili dacă există sau nu motive pentru anchetarea sau arestarea unui parlamentar. Aberaţia acestei prevederi reiese cel mai bine din faptul că unul dintre membrii Comisiei juridice din Camera Deputaţilor este liberalul Gigi Becali, un individ semianalfabet, fără niciun fel de şcoală, darămite juridică, care face el însuşi obiectul mai multor dosare de cercetare penală. Cum va vota Gigi Becali când DNA va cere ridicarea imunităţii pentru un coleg de partid este uşor de ghicit.
O altă prevedere a noii legi se referă la Agenţia Naţională de Integritate (ANI), ale cărei puteri sunt serios diminuate. Principala misiune a ANI este de a cerceta situaţiile de incompatibilitate în care se pot afla parlamentarii şi, mai ales, acumularea unor averi nejustificate pe timpul mandatului. Dacă, în trecut, o decizie a ANI de încălcare a legii ducea la pierderea mandatului de parlamentar (cel mai bun exemplu fiind cel al actorului-politician Mircea Diaconu), în prezent, parlamentarii îşi păstrează mandatul până la decizia finală a unei instanţe de judecată. Cum, însă, în România, un proces poate să dureze chiar mai mult decât lungimea unui mandat de parlamentar (4 ani), activitatea ANI este redusă la simpla semnalare a unei situaţii de încălcare a legii. Între 2008 şi 2012, ANI a descoperit că 42 de parlamentari s-au aflat în conflict de interese sau au acumulat averi nejustificate.
