Comisia parlamentară pentru modificarea Constituţiei, condusă de preşe-dintele PNL, Crin Antonescu, vrea să introducă în legea fundamentală tot felul de inovaţii: reintroducerea stemei pe drapelul naţional; menţiunea că familia e o uniune dintre un bărbat şi o femeie; validarea referendumurilor naţionale cu prezenţă la vot de doar 30%; înăsprirea condiţiilor în care parlamentarii pot fi trimişi în judecată.
Modificările cele mai importante vizează reducerea atribuţiilor preşedintelui României, care îl vor tranforma pe locatarul de la Cotroceni într-un simplu figurant, fără vreun rol major în treburile ţării.
Prerogativele actuale ale preşedintelui vor fi transferate Parlamentului. Partizanii parlamentarismului vor spune, probabil, că este o ideea bună. Realitatea este însă că România e departe de valorile democratice, iar faptul că se află acum, cât de cât, în lumea civilizată se datorează unui accident geografic: am avut şansa să fim europeni.
Vi se pare prea dur? Gândiţi-vă la modul în care parlamentarii români au încercat vara trecută o mică lovitură de stat, îngrozind lumea civilizată, sau la felul cum ignoră votul populaţiei – pe care zic c-o reprezintă -, după ce aceasta le-a spus, în 2009, că trebuie să fie mai puţini şi mai eficienţi.
Un preşedinte cu atribuţiile actuale poate, deşi nu este obligatoriu, să mai tempereze Parlamentul, atunci când acesta o ia pe arătură. Este cazul şi acum, când preşedintele Traian Băsescu încearcă să-i determine pe parlamentari să pună în aplicare rezultatul Referen-dumului din 2009.
Traian Băsescu vrea să repete referendumul din 2009
Preşedintele Traian Băsescu a declanşat procedura legală pentru organizarea unui nou referendum, prin care le va cere românilor să se exprime asupra componenţei Parlamentului României.
Gestul preşedintelui Băsescu a fost provocat de refuzul USL de a pune în aplicare rezultatele referendumului din anul 2009, când românii s-au exprimat majoritar în favoarea reducerii Parlamentului la o singură cameră, care să conţină maxim 300 de deputaţi. Deşi Constituţia ţării spune că poporul român este suveran, iar deciziile acestuia sunt obligatorii, clasa politică românească refuză punerea în aplicare a referendumului. Motivul îl constituie reducerea la jumătate a numărului actual de parlamentari, ceea ce ar duce la nemulţumirea unei mari părţi dintre aceştia.
În prezent, România are 588 de parlamentari, dintre care 176 de senatori şi 412 deputaţi, iar statul român cheltuie anual 50 de milioane de euro pentru a întreţine actualul Parlament supraponderal.
Traian Băsescu a declarat că a decis să organizeze un nou referendum, întrucât Comisia parlamentară care pregăteşte modificarea Constituţiei României refuză să introducă în legea fundamentală rezultatele refe-rendumului din 2009. Cu toate acestea, data organizării referendumului nu a fost încă stabilită, întrucât ea depinde de rezultatele dezbaterii de la Curtea Constituţională asupra modificărilor pe care USL doreşte să le facă în Constituţia ţării. Dacă judecătorii CCR vor respinge modificările propuse de USL, atunci organizarea refe-rendumului va fi amânată.
Reacţia liderilor USL ca urmare a gestului preşedintelui Băsescu a fost oarecum aşteptată. Întrebat despre intenţia preşedintelui Băsescu de a organiza un referendum, Crin Antonescu a declarat că nu discută “mahalagismele” şefului statului. În acelaşi timp, pentru premierul Victor Ponta, acţiunea preşedintelui ţării este “o dezamăgire totală”, el declarând că ea va duce la “un nou scandal”.
În cazul în care Curtea Constituţională va da undă verde modificărilor constituţionale propuse de USL, românii vor avea de votat la două referendumuri: unul propus de preşedintele Băsescu, privind redimensionarea Parlamentului, iar celălalt organizat de USL, pentru a valida modificările constituţionale propuse de actuala putere.
