Un miracol la Val-David?

val davidZiua de sâmbătă, 8 iunie, se anunţa urâtă, adică rece şi ploioasă. Cu două săptămâni înainte, trimise­sem mesaje de ajutor în comunitatea românească de la Montréal, deoarece iarna, cu zăpezile ce nu se mai terminau, a reuşit să pună la pământ construcţia ce ţinea loc de scenă de la Câmpul românesc din Val-David.

Apropiaţii m-au asigurat că am nevoie de un miracol, ca să putem deschide câmpul pentru pic­-nicurile din această vară. Şi miracolul s-a întâmplat. Mesajul a ajuns în primul rând la oamenii inimoşi ce formează comitetul asociaţiei şi cărora vreau să le mulţu­mesc, în numele tuturor celor ce conti­nuă să creadă că, la Val-David, merităm să avem un petec de rai românesc. Oameni ca Sorin Pica, Ionel Ţăranu, Virginia şi Ion Brastaviceanu, Claudiu Scrieciu şi Rodica Manole au lăsat treburile casei şi au pus umărul, fiecare du­pă puteri, timp de două zile, ca să îndrep­tăm vitregiile iernii. Acolo unde majoritatea a văzut doar ploaie şi vreme rea, ei au văzut numai soarele din sufletul lor.

Ei bine, entuziasmul este molipsitor, aşa că au venit să ne dea o mână de ajutor şi Marian Harabagiu, George Simen, Samoilă Pirău şi încă alţii, ale căror nume-mi lipsesc. Iar soarele ce se revarsă din sufletele oamenilor inimoşi a strălucit peste noi duminică, când, îm­preună cu Simeon Iuga, Eugen Bărăi­taru, Adrian şi Cristina Lazăr, Gh. Solo­mon, Robert Balogh, Adrian Ardelean, fam. Chelemen, Ovidiu Priboi şi încă alţii, am reuşit să reparăm ce s-a stricat şi încă pe deasupra.

Chiar dacă ce a fost mai greu s-a făcut, rămâne destulă treabă până să ne lăudăm cu cel mai frumos loc din Québec. De aceea, o să-i invităm în continuare pe cei ce doresc să dea o mână de ajutor, să continuăm cu amenajarea cât mai plăcută a locului, pentru ca acest Câmp românesc de la Val-David să fie deschis, într-o manieră civilizată, tuturor iubitorilor de natură.

Am repus în circuit muzeul de artă şi cultură românească, am pregătit o scenă – ce-i drept, încă provizorie, dar funcţională -, pentru ca talentele muzicii şi poeziei româneşti să poată fi cunoscute şi apreciate de cât mai multă lume.

Cu oameni şi cu voie bună se pot face încă multe miracole, pentru ca această moştenire ce ne vine de la alţi oameni de suflet să poată fi dusă mai departe copiilor şi nepoţilor noştri.

Dacă doriţi să ştiţi când vor fi picnicurile organizate de Asociaţia Română din Canada, precum şi multe alte infor­maţii folositoare, vă rugăm să consultaţi site-ul nostru: www.arcanada.org

Pentru cei ce au acces mai greu la un calculator, primul picnic din această vară va fi sâmbătă, 22 iunie, după care un altul, sâmbătă, 6 iulie. Cel de Sfânta Maria va avea loc sâmbătă, 17 august, iar cel de închidere, sâmbătă, 21 septembrie. Bucătăria va fi asigurată vara aceasta de vestitul bucătar Ion Mazilu, care în mod sigur va fi la înălţime, ca de obicei.

Dorim ca la fiecare serbare să vă putem prezenta talente din comunitate, care să ne înfrumuseţeze timpul cu cântece şi versuri româneşti.

Dacă o să mă întrebaţi de ce i-am pomenit pe toţi cei de mai sus, dintre care pe o parte-i puteţi vedea în poza de mai sus, este pentru că doar aşa pot să le mulţumesc pentru tot ce au făcut, iar aceste mulţumiri, însoţite de cele ale urmaşilor, reprezintă singura lor formă de plată.

Vă aşteptăm să ne bucurăm împre­ună de aceste frumuseţi ale Laurentidelor, de pe strada Predeal din Val-David.

Petru Cotnareanu
Petru Cotnareanu
Petru Cotnăreanu este născut în dulcea Bucovină, sub poale de Rarău, trecut prin informatica preistorică şi prin ceva şcoli din Québec. În prezent sfătuitor auto­rizat pentru banii altora (de banii lui se ocupă soţia). Iubeşte lucrurile simple şi cinstite şi ia în glumă o artă tare grea, cum e cea a scrisului.

Ultimele articole

Articole similare