Aici, în Canada, în urmă cu câţiva ani, o tânără mamă mi-a povestit cum, citindu-i feciorului ei de 7 ani Amintirile lui Ion Creangă, după ce i-a citit istorioara La scăldat, l-a întrebat dacă i-a plăcut. Copilul, născut şi trăit în ţara arţarului, n-a ezitat să întrebe: “Dar, mami, el nu avea piscină?”
Pentru că mulţi dintre noi şi-au cumpărat case în Canada, unii au deja o piscină sau plănuiesc să-şi cumpere una. Iar copiii, fie ei la Humuleşti, în se-colul 19, sau la Montréal, în secolul 21, tot vor să se bălăcească, să se răcorească şi să se bucure de frumuseţea verii. Iar noi, adulţii, cei care, în copilărie, am gustat poate din plăcerea gârlelor, băltoacelor şi râurilor – humuleştene sau nu -, apreciem şi astăzi o baie bună, în piscina din curte.
Fie că vorbim de o piscină “îngropată”, fie de una de suprafaţă, înainte de a planifica un astfel de proiect este bine să cunoaştem câteva detalii foarte importante. Asemenea lui Nică din amintirile lui Creangă, înainte de a pleca în aventura scăldatului, trebuie să ştim că există anumite reguli care trebuie respectate.
În primul rând, e important să ştim că aproape orice localitate din această ţară are propria ei reglementare legată de utilizarea, instalarea şi folosirea unei piscine. În al doilea rând, atât codul de electri-citate, cât şi codul de instalaţii sanitare (code de plomberie) provinciale prevăd norme clare pentru instalarea unei piscine. De aceea, înainte de a porni la un astfel de proiect sau dacă avem deja o piscină în curte, n-ar fi rău să ne interesăm care sunt exact aceste norme. Găsiţi mai jos, în imaginea prezentată, un exemplu privind distanţele minime impuse atât de municipalităţi, cât şi de cele două coduri amintite.
