Curtea Constituţională de la Chişinău a decis că limba moldovenească este tot una cu limba română şi că aceasta din urmă este limba de stat în Republica Moldova.
Decizia judecătorilor basarabeni a fost luată în urma sesizării unor parlamentari moldoveni, care le-au cerut să stabilească denumirea legală a limbii folosite în Republica Moldova, ţinân cont că în Declaraţia de Independenţă a Republicii, din 1991, termenul folosit este “limba română”.
Judecătorii CCM au decis că, deşi Constituţia Republicii Moldova vorbeşte despre “limbă moldovenească cu grafie latină”, “textul constituţional primar al Declaraţiei de Independenţă prevalează”, fiindcă acesta “constituie fundamentul juridic şi politic al Constituţiei”.
Recunoaşterea caracterului de lege supremă în Republica Moldova al Declaraţiei de Independenţă din 1991 are însă o importanţă mai mare decât clarificarea denumirii limbii vorbite de românii de pe malul stâng al Prutului. Textul Declaraţiei de Independenţă denunţă anexarea Basarabiei de către Imperiul Ţarist în 1775 şi 1812; reafirmă că Transnistria este parte a Republicii Moldova; cere Guvernului URSS să retragă trupele de pe teritoriul Republicii; afirmă nulitatea Pactului Ribbentrop-Molotov.
Decizia judecătorilor Curţii Constituţionale de la Chişinău va oferi probabil argumente suplimentare forţelor politice care doresc unificarea Republicii Moldova cu România. Reamintim că preşedintele Traian Băsescu a declarat recent că viitorul proiect major de ţară pentru România ar trebui să fie unirea cu Republica Moldova, admiţând totuşi că momentul nu pare să fie potrivit pentru acest lucru şi că prioritară este integrarea Moldovei în UE. Legat de aceasta, Republica Moldova a semnat recent, la Vilnius, Acordul de asociere cu UE.
