Conservatorii cancelarului Angela Merkel au câştigat alegerile legislative desfăşurate duminică în Germania, obţinând conform sondajelor efectuate la ieşirea de la urne procente cuprinse între 32,5% şi 33,5%, cu circa 12 procente în faţa social-democraţilor care au înregistrat un record negativ (20-21%), în timp ce extrema-dreaptă devine a treia forţă politică, fiind cotată în aceste sondaje cu circa 13% din voturi, relatează Agerpres.
Circa 61,5 milioane de alegători cu drept de vot din Germania au fost chemaţi duminică la urne pentru alegeri legislative care ar trebui să confirme cel de-al IV-lea mandat de cancelar pentru Angela Merkel, în contextul recrudescenţei dreptei populiste şi naţionaliste, conform AFP, citată de Agerpres.
Birourile de votare s-au deschis la ora locală 08:00 (06:00 GMT) şi s-au închis la 18:00 (16h00 GMT) în cadrul unor alegeri care combină scrutinul majoritar cu cel proporţional.
Institutul Insa credita marţi tabăra sa creştin-democrată alui Angela Merkel cu 36%, depăşind cu mult pe social-democraţii lui Martin Schulz (22%), a cărui campanie pe tema justiţiei sociale nu a prins într-o ţară cu aproape întreaga forţă de muncă ocupată. Dacă rămân la acest procent, conservatorii germani vor fi, totuşi, aproape de nivelul înfrângerii lor din 1998 (35,1%) şi vor fi nevoiţi să caute unul sau mai mulţi aliaţi. Acesta este un motiv suficient pentru a umbri succesul Angelei Merkel. Şi complică sarcina sa de a forma o coaliţie majoritară în următoarele săptămâni.
Un sistem electoral complicat
Germania este o democraţie parlamentară unde cancelarul este ales de deputaţii Bundestagului, camera inferioară a parlamentului, în urma alegerilor parlamentare.
Fiecare dintre cei 61,5 milioane de alegători dispune de două voturi pentru a-i alege pe deputaţi, al căror număr a fost stabilit la un minim de 598. Numărul exact va fi cunoscut numai după terminarea scrutinului.
Jumătate din locuri (299) sunt atribuite printr-un scrutin uninominal direct la nivel de circumscripţii. Candidatul care se clasează pe primul loc, chiar dacă nu întruneşte 50%, este ales. Aceasta favorizează în mod tradiţional partidele mari, cele mai mici neavând decât foarte puţini deputaţi aleşi în mod direct.
Dar alegătorii dispun de un al doilea vot, pe care trebuie să-l atribuie unei liste a partidelor în fiecare land. Aici intervine sistemul proporţional, instituit sub influenţa aliaţilor după război pentru a evita o revenire a totalitarismului, cu un prag minim de 5% din voturi pentru a intra în Bundestag.
Alegătorul poate vota de două ori pentru acelaşi partid sau poate să-şi diferenţieze alegerea. Germanii optează deseori pentru această ultimă opţiune, deoarece sunt obişnuiţi să fie guvernaţi de coaliţii din cauza sistemului proporţional şi încearcă să le influenţeze componenţa.
Cel de-al doilea vot este foarte important: scorul obţinut de fiecare partid în fiecare land va determina, de fapt, în mare parte numărul aleşilor trimişi în final în Bundestag, printr-o metodă de calcul complicată.
