Recensământul din 2016 ne-a oferit, din nou, posibilitatea de a ști câți suntem la Montreal. Și suntem destui, mai mulți chiar decât cei mai mulți dintre noi cred. Ville de Montreal a dat publicității portretul statistic al orașului. El vorbește și despre câți și cine sunt imigranții care modelează și ei acest oraș pe care nu ai cum să nu-l iubești, cu bune și rele.
Ville de Montreal a înregistrat o creștere demografică de 3,3% între 2011 și 2016. Orașul a ajuns să aibă la momentul recensământului o populație de 1.704.694 de persoane.
Ce s-a întâmplat însă cu comunitatea românească din metropolă? Unde eram și unde am ajuns?
O mică explicație statistică. 2006 este ultimul an când aveam date despre comunitatea românească. Fostul premier conservator Stephen Harper a cerut ca Statistique Canada să nu mai colecteze indicatori legați de comunitățile etnice, în ciuda protestelor instituției.
În 2006, în Ville de Montreal, erau deci 14.480 de români, ceea ce, în epocă, însemna aproximativ 3% din imigranți stabiliți la Montreal.
În 2016, dacă păstrăm locul nașterii ca indicator principal, avem 11.540 de persoane de origine română la Montreal, adică aproximativ 2% din imigrația stabilită în oraș.
După franceză și engleză, româna este a opta limbă care se vorbește în Montreal. Înaintea ei sunt: araba, spaniola, chineza, italiană, creola, vietnameza și rusa.
Sub română se află limbile greacă și persană.
Unde au dispărut românii din ville de Montreal?
Chiar dacă mai avem de săpat în statistici până putem da cifre concrete, cred că răspunsul e relativ simplu. Ei au fost aspirați de orașele de marginea Montrealului, de ceea ce numim „banlieue”. Vestul insulei, Laval sau Rive-Sud oferă condiții mai bune pentru familii: case mai mari și mai ieftine.
Atracția față de aceste zone este o problemă pe care autoritățile din Montreal o știu foarte bine. De exemplu, doar în 2016, Montreal a pierdut peste 16.000 de persoane care au ales să plece în ceea ce sociologii numesc „450”, aluzie la prefixul telefonic pentru Laval și Rive-Sud.
Românii și imigrația recentă
Prima concluzie este că suntem mai puțini. Dar asta nu din cauză că nu am mai fi venit.
Între 2011 și 2016, numărul de români care a ales să imigreze în Canada și să se stabilească la Montreal a fost relativ scăzut. Doar 1.325 de români au venit în oraș.
Au venit însă mai mulți români de peste Prut, din Republica Moldova: 2.560.
Distribuția pe cartiere
CDN-NDG rămâne, de departe, cartierul cu cei mai mulți români. Peste 2700 de români locuiesc aici. Pierrefonds, St.Laurent și Ahuntsic vin pe locurile următoare.
Île de montreal. Proporții neschimbate
La nivelul întregii insule a Montrealui (deci și orașele defuzionate), comunitatea numără 12.605 de persoane care vorbesc exclusiv româna acasă (adică locul 8).
Dacă facem clasamentul după limba maternă, numărul acestora crește la 18.370 ceea ce reprezintă locul 10.
După locul nașterii, românii ajung tot pe locul 10, cu 14 250.
1.695 de romani au ales să se stabilească pe ansamblul insulei între 2011 și 2016. 2900 de moldoveni au făcut același lucru.
Punctul de vedere al editorului
Românii sunt în primele zece comunități etnice ale Montrealului. Marea problemă este că nu părem să știm asta. Nu realizăm câtă forță avem , cât de importanți suntem și câte lucruri putem face.
Încă ducem pe umeri, fără să vrem, povara neîncrederi între noi, ne lăsăm reprezentați de personaje dubioase și ne complăcem în mize mărunte.
Și suntem prea mult ocupați de binele nostru iar ideea de comunitate ne e străină.
Fotografie de: Remi 
