Convingerile morale aproape că l-au făcut pe Michael B. Jordan să refuze rolul principal în filmul realizat de HBO după celebrul roman publicat de Ray Bradbury în 1953, “Fahrenheit 451”, în care actorul de culoare interpretează un pompier, o simplă rotiţă din angrenajul unei societăţi totalitare distopice, a cărui treabă este să dea foc cărţilor şi să-i vâneze pe cei care îndrăzneau să gândească pentru ei.
Michael B. Jordan, unul dintre cei mai buni actori de culoare ai noii generaţii de la Hollywood, a susţinut că rolul lui Guy Montag, un personaj care îşi face datoria (de a arde cărţi cu tot cu clădirile în care sunt găsite) cu severitatea şi autoritatea reprezentate de aruncătorul său de flăcări, a intrat în contradicţie profundă cu convingerile sale împotriva autorităţii represive a statului şi pentru drepturi civile şi un tratament nediscriminatoriu pentru minorităţile de orice fel, conform Reuters citat de Agerpres.
“Am ezitat să accept acest proiect din cauza naturii autoritare a personajului” a declarat actorul în vârstă de 31 de ani, devenit celebru cu rolurile din “Creed” şi “Black Panther”.
“Fahrenheit 451”, roman ce a fost pentru prima oară adaptat pentru marile ecrane de cineastul Francois Truffaut, în 1966, spune povestea neîndurătorului Guy Montag şi a superiorului său ierarhic, căpitanul Beatty, rol interpretat de Michael Shannon. Cei doi lucrează ca “pompieri” şi au obligaţia de a se asigura că legile opresive împotriva literaturii, artei şi istoriei sunt respectate.
“În acele momente chiar nu mă interesa să intru în rolul opresorului”, a comentat Jordan care este şi producător al filmului.
Montag nu rămâne însă la stadiul de brută care execută orbeşte ordinele. La un moment dat el începe să fie curios de ce unii oameni sunt dispuşi să se lase ucişi de dragul cărţilor. Oare ce se ascunde în cărţi de este atât de preţios pentru unii? În scurt timp această curiozitate se transformă într-o criză de conştiinţă, iar această metamorfoză a călăului Montag l-a atras pe Jordan şi l-a făcut să accepte până la urmă rolul.
“Mesajul transmis de acest film a fost mai important decât rezervele pe care le aveam cu privire la interpretarea personajului principal. Acest film poate face mai mult bine decât perspectiva mea despre brutalitatea poliţiei şi climatul actual. Am simţit în acel moment că arta este mai puternică”, a declarat el.
Regizorul Ramin Bahrani completează creaţia lui Bradbury introducând în scenariu un spectacol social media interactiv organizat de stat în care sentimentele şi trăirile publicului sunt uniformizate prin apelul la emoji. “Nu mi se pare imposibil ca o astfel de societate distopică să apară în viitor. Eu o văd ca pe un mâine alternativ”, a susţinut şi regizorul.
Majoritatea cadrelor din film sunt trase noaptea, regizorul dorind să profite de atmosfera sumbră şi de contrastul obţinut prin folosirea unor lumini fluorescente în culori vii. “Scopul nostru a fost să-i facem pe cei care privesc filmul să simtă că aşa ar putea fi lumea noastră de azi… şi totuşi lucrurile să fie suficient de diferite pentru a putea crea o nouă lume”, a adăugat Ramin Bahrani.
