Creştinii din Europa de Vest sunt mai puţin toleranţi faţă de imigranţi şi non-creştini decât persoanele fără apartenenţă religioasă, se arată într-un studiu realizat de Centrul de Cercetare Pew în 15 ţări şi publicat marţi.
Potrivit studiului, există o probabilitate mai mare ca persoanele de credinţă creştină – fie că merg sau nu la biserică – să exprime opinii negative faţă de musulmani, evrei şi migranţi în comparaţie cu vest-europenii care nu se declară de o anumită religie. Ei sunt de asemenea mai înclinaţi să considere superioare cultura şi valorile ţării lor, relatează AFP, AP, MIA si citat de Agerpres.
“În contrapondere, sunt mai mulţi respondenţii care au afirmat că imigranţii sunt cinstiţi şi muncitori, decât cei care au o opinie contrară”, au constatat autorii studiului. “Dar se conturează un model clar: atât creştinii care frecventează biserica cât şi cei nepracticanţi sunt mai înclinaţi decât persoanele fără apartenenţă religioasă din Vestul Europei să exprime opinii împotriva imigranţilor şi a minorităţilor”.
Studiul a fost realizat pe baza unui sondaj telefonic efectuat pe un eşantion de 24.599 de adulţi selectaţi în mod aleatoriu în 15 ţări: Germania, Austria, Belgia, Danemarca, Spania, Finlanda, Franţa, Irlanda, Italia, Norvegia, Olanda, Portugalia, Suedia, Elveţia şi Regatul Unit. Cercetătorii au comparat atitudinile respondenţilor care s-au declarat ei înşişi creştini practicanţi, non-practicanţi şi fără apartenenţă religioasă, inclusiv atei şi agnostici.
Una dintre constatările cercetării a fost că europenii în ansamblu au “opinii mixte în legătură cu compatibilitatea Islamului cu valorile şi cultura ţărilor lor”. În Marea Britanie, 45% dintre creştinii practicanţi şi 47% dintre cei non-practicanţi au fost de acord cu afirmaţia: “Islamul este fundamental incompatibil cu valorile şi cultura noastră”, a indicat sondajul. Dintre britanicii declaraţi non-religioşi, 30% au împărtăşit această viziune.
În Franţa, aproape trei sferturi dintre creştinii care frecventează biserica, sau 72%, au fost de acord asupra faptului că este importantă originea franceză pentru a fi “cu adevărat francez”. Dintre creştinii non-practicanţi intervievaţi, 52% au exprimat această poziţie, în comparaţie cu 43% dintre cei fără afilieri religioase.
Sondajul a fost realizat în perioada aprilie-august 2017, după ce mai mult de 2,3 milioane migranţi şi refugiaţi au ajuns în Europa în ultimii doi ani, potrivit Agenţiei europene Frontex. În unele ţări europene, între care Germania şi Italia, a apărut o reacţie anti-imigraţie şi partidele naţionaliste au câştigat sprijin.
Studiul a constatat de asemenea că este cel mai puţin probabil ca suedezii să exprime opinii anti-migranţi şi anti-minoritare, în timp ce italienii se situează la polul opus.
“Creşterea disconfortului faţă de multiculturalism este evidentă în societăţile din vestul Europei”, au constatat cercetătorii. Deşi nou-veniţii musulmani s-au aflat în centrul atenţiei electorale a candidaţilor extremei drepte care au dus campanii activiste pentru a închide frontierele Europei, studiul a analizat şi atitudinile faţă de evrei în Europa de Vest.
De exemplu, 36% dintre italieni, mai mult decât în orice altă ţară, au fost de acord cu afirmaţia potrivit căreia “evreii exagerează mereu în legătură cu cât de mult au suferit” în timp ce 11% dintre suedezi şi-au exprimat o opinie similară.
Un sfert dintre subiecţii din Italia – creştini şi nereligioşi – au afirmat că nu ar fi dispuşi să accepte un evreu ca membru al familiei, în timp ce în Marea Britanie această atitudine a fost exprimată de 23%, în Austria de 21% şi în Germania de 29% dintre respondenţi.
Cu toate acestea, sentimentul anti-musulman a depăşit antisemitismul în fiecare dintre ţările analizate în studiu. Prin comparaţie 43% în Italia, 36% în Marea Britanie, 34% în Austria şi 33% dintre persoanele intervievate în Germania au declarat că nu vor să accepte un musulman ca membru al familiei.
O problemă dezbătută în unele părţi ale Europei este dacă ar trebui să se interzică purtarea în public de către femeile musulmane a unor articole de îmbrăcăminte tradiţionale, cum ar fi vălul islamic burqa. Majoritatea adulţilor intervievaţi au sprijinit cel puţin unele restricţii privind îmbrăcămintea religioasă.
Aproximativ 30% dintre cei chestionaţi în Italia, 28% în Belgia şi 24% atât în Germania cât şi în Austria au apreciat că femeile musulmane “nu ar trebui să aibă voie să poarte haine religioase”. În cele 15 ţări în care s-au efectuat studiul, media pe acest subiect a fost de 22%, în timp ce jumătate au au fost de acord că femeile musulmane ar trebui să aibă voie să poarte haine religioase atât timp cât acestea nu le acoperă integral faţa.
Potrivit Centrului Pew, sondajul are o marjă de eroare de 2,7 până la 3,3 procente, în funcţie de numărul de persoane chestionate în fiecare ţară.
