La 16 ianuarie 1969 studentul Jan Palach al Universităţii din Praga şi-a dat foc în piaţa Wenceslas din capitala cehoslovacă în semn de protest faţă de lipsa de reacţie a societăţii în urma invaziei forţelor unora dintre statele Pactului de la Varşovia în august 1968.

Gestul care a dus la decesul lui Jan Palach a generat o reacţie extraordinară atât în Cehoslovacia cât şi în străinătate, indică www.janpalach.cz.

Palach s-a născut la 11 august 1948 la Praga. Între 1967-1968, a studiat la Academia de Studii Economice, însă, îndrumat de pasiunea sa pentru filosofie, s-a înscris pentru a o studia, în 1968, la Facultatea de Arte din cadrul universităţii din Praga. El a realizat o declaraţie cu mai multe revendicări, pe fondul invaziei forţelor unora dintre ţările Pactului de la Varşovia, care vizau oprirea încercărilor din ce în ce mai pronunţate ale conducerii de partid şi de stat de a introduce cenzura, de a se împăca cu ocupanţii şi de a limita drepturile cetăţeneşti.

La 6 ianuarie 1969, Jan Palach a trimis o scrisoare lui Lubomir Holecek, lider al studenţilor, în care-i cere să declanşeze acţiuni pentru ocuparea principalei clădiri a Radioului cehoslovac şi să lanseze prin intermediul postului de radio un apel la mişcări de stradă ample, potrivit www.janpalach.cz. Ca urmare a lipsei de reacţie la nivelul societăţii cehoslovace, Jan Palach a redactat în dimineaţa zilei de 16 ianuarie 1969 o scrisoare de rămas-bun pe care a semnat-o ”Făclia nr.1”. A cumpărat două sticle de plastic în care a pus benzină şi în jurul orelor 14.25 şi-a dat foc lângă clădirea Muzeului Naţional aflată în piaţa Wenceslas, după ce şi-a stropit hainele cu combustibil transformându-se într-o torţă umană. A fost preluat de o ambulanţă şi dus la clinica de chirurgie plastică din strada Legerova, unde a murit trei zile mai târziu, conform janpalach.cz. La funeraliile care au fost organizate la 25 ianuarie 1969 au venit mii de cetăţeni de toate vârstele, marşul funerar transformându-se într-o manifestaţie publică împotriva forţelor Pactului de la Varşovia.

CITEȘTE ȘI:  Un atelier de conservare a operei lui Ernest Hemingway s-a deschis în Cuba

La mai bine de o lună distanţă de la autoincendierea lui Jan Palach, la 25 februarie 1969, tot în piaţa Wenceslas, Jan Zajíc, în vârstă de 18 ani, şi-a dat foc.

În memoria lui Jan Palach a fost amenajat un mic monument în piaţa Wenceslas în locul în care el şi-a dat foc. Ulterior, a mai fost ridicat un monument în apropierea Facultăţii de Arte, fiind vorba despre un ansamblu de sculpturi intitulate Casa Sinuciderii şi Casa Mamei Sinuciderii. Acest ansamblu a fost realizat de arhitectul american de origine cehă John Hejduk. A fost aşezată, de asemenea, o placă comemorativă cu poemul ”Înmormântarea lui Jan Palach” al scriitorului american David Shapiro, potrivit www.prague.eu.

Ultimele şase luni din viaţa lui Palach au fost transpuse într-un scenariu semnat de Eva Kanturkova, fiind realizat şi un film, ”Jan Palach”, în regia lui Robert Sedlacek, care a avut premiera în august 2018, conform www.imdb.com.

Documentar realizat de Agerpres.

Ad