Pagini Românești a obținut pentru dumneavoastră datele complete privind cererile de azil depuse de cetățenii români în Canada, de la ridicarea vizelor până la sfârșitul anului 2018. Ultimele date obținute de la Ministerul canadian al Imigrației arată o stagnare a valului de cereri de azil.

Odată cu ridicarea obligativității vizelor pentru cetățenii români, imigrația românească din Canada s-a temut că o parte din cei care vor veni în Canada ca turiști vor profita pentru a cere azil.

În parte, această temere a fost fondată. Luna decembrie a anului 2017, prima în care românii călătoreau fără vize, a adus cu ea primele 140 de cereri de azil. Ianuarie, încă 275.

Cererile de azil din partea românilor au inflamat băncile opoziției conservatoare din Parlamentul canadian, care a cerut măsuri ferme, adică reintroducerea vizelor pentru români.

O bună parte dintre românii care au venit în Canada s-au gândit că în această țara va fi la fel ca în Uniunea Europeană, unde legile privind migrația sunt mai blânde decât cele de pe continentul nord-american.

Guvernul canadian a avut prima reacție în luna iunie anul trecut. Atunci Canada, în urma discuțiilor cu autoritățile române, a luat decizia de a emite autorizații electronice de călătorie doar românilor care au un pașaport electronic cu date biometrice.

Nu știm exact care a fost impactul acestei măsuri, dar cert este că numărul de cereri a început să scadă.

CITEȘTE ȘI:  Bogdan Bucur, fostul consul al României la Montreal, a încetat din viață

Într-un final, în anul 2018,  1.435 de români au depus cereri de azil în Canada. Dacă luăm în calcul și cererile depuse în decembrie 2017, imediat după ridicare vizelor, 1.575 de români au cerut azil în Canada între 1 decembrie 2017 și 31 decembrie 2018.

Este mult? Este puțin?

Potrivit publicației românești profit.ro, aproape 40.000 de români au solicitat obținerea unei autorizații electronice de călătorie în Canada, de la 1 decembrie 2017 și până în decembrie 2018. Mai exact vorbim de 39.476 solicitări pentru obținerea unei autorizații electronice de călătorie (eTA).

Din acest număr, procentul celor care au depus o cerere de azil reprezintă aproape 4%.
Să notăm și că din totalul cererilor pentru eTA, 1.500 au fost refuzate și că 816 români nu au fost admiși în Canada sau au fost expulzați. Asta înseamnă că, în total, 7,8% din cei care au făcut o cerere pentru o autorizație electronică de călătorie au reprezentat, într-un fel sau altul, o problemă pentru Canada.

România, pe locul 10

Într-un clasament al țărilor ai căror resortisanți au depus cele mai multe cereri de azil în Canada, România se clasează pe locul 10.

Lider în acest clasament este Nigeria, cu 8.915 cereri, urmată de India cu 4.560 și Mexic cu 3.320 de cereri.

CITEȘTE ȘI:  Leonard Doroftei revine la Montreal?

România este după Statele Unite (care au 1.685 de cereri de azil depuse) și înaintea unor țări ca Haiti, Egipt și Congo.

Vize din nou? Puțin probabil

Reintroducerea vizelor pentru români este puțin probabilă să se întâmple. Dincolo de contextul politic complicat (în Canada este an electoral), numărul românilor care solicită azil e prea mic pentru a justica o astfel de decizie.

Foto: Canada Border Agency


Dacă ați ajuns până aici ...

… avem o mică favoare să vă cerem. Audiența Pagini Românești a crescut foarte mult și suntem mândri de acest lucru. Producem zilnic știri, analize și comentarii iar faptul că veniți și reveniți să ne citiți ne arată că suntem pe drumul cel bun. Suntem un ziar al diasporei, a cărui misiune este să informeze românii despre subiectele importante ale zilei, din România și din țara de adopție, în limba română. O facem cu pasiune și cu profesionalism. Dacă fiecare persoană care ne citește ar contribui cu doar 1$ pe lună, am putea să vă oferim mai multe informații și să acoperim mai multe evenimente. Sprijiniți Pagini Românești să continue să spună povești din comunitatea românească și să vă informeze în limba română, la mii de km de țară. Mulțumim!

Sprijiniți Pagini Românești 
Ad