Riscul de hipertensiune arterială şi accident vascular cerebral creşte proporţional cu cantitatea de alcool consumată, iar estimările anterioare potrivit cărora una sau două porţii de băutură pe zi ar fi benefice ”nu sunt reale”, potrivit rezultatelor unui important studiu genetic.
Cercetarea, în cadrul căreia au fost utilizate date prelevate de la o cohortă formată din 160.000 de adulţi din China, mulţi dintre aceştia incapabili să consume alcool din cauza unei intoleranţe genetice, a condus la concluzia că în cazul persoanelor care beau cu moderaţie – 10 până la 20 de grame de alcool pe zi – riscul de accident vascular cerebral a crescut cu 10-15%.
În cazul unui consum ridicat – patru sau mai multe porţii de băuturi alcoolice pe zi – valorile tensiunii arteriale au fost semnificativ mai ridicate, iar riscul de accident vascular cerebral a crescut cu aproximativ 35%, potrivit studiului.
„Mesajul esenţial aici este că, cel puţin în cazul accidentului vascular cerebral, consumul moderat de alcool nu are niciun efect protector”, a declarat Zhengming Chen, profesor la Departamentul de Sănătate a Populaţiei Nuffield de la Universitatea Oxford, coautor al cercetării.
”Dovezile genetice demonstrează că efectul protector nu este real”, a subliniat el.
Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) estimează că la nivel mondial circa 2,3 miliarde de persoane consumă alcool, media fiind de 33 de grame de alcool pur pe zi de persoană – aproximativ echivalentul a două pahare de 150 ml cu vin, a unei sticle mari cu bere (750 ml) sau a două porţii de 40 ml de băuturi spirtoase.
Cercetarea recentă, publicată în jurnalul medical The Lancet, s-a concentrat pe persoane originare din Asia de Est, dintre care multe prezintă variante genetice ce limitează toleranţa la alcool, spune Reuters citată de Agerpres.
Deoarece variantele genetice au efecte specifice şi extinse asupra consumului de alcool însă nu afectează alţi factori de stil de viaţă, cum ar fi dieta, fumatul, statutul economic sau educaţia, acestea îi pot ajuta pe oamenii de ştiinţă să identifice cu acurateţe efectele de cauzalitate ale aportului de alcool.
”Utilizarea geneticii este o nouă modalitate… de a afla dacă un consum moderat de alcool are într-adevăr rol protector, sau dacă este uşor dăunător”, a declarat Iona Millwood, epidemiolog la Oxford, coautoare a cercetării.Rezultatele studiului privind efectele biologice ale alcoolului ar trebui să fie aceleaşi pentru oamenii din întreaga lume.
Potrivit OMS, în Europa se înregistrează cel mai ridicat consum de alcool pe persoană din lume – chiar dacă acesta a scăzut cu aproximativ 10% după anul 2010 – iar tendinţele actuale indică o creştere globală pe cap de locuitor în următorii 10 ani. ll
