Periculoasele bacterii ascunse în bani sau proprietăţile medicinale ale pizzei sunt câteva din experimentele trăsnite pe care le-au făcut cercetători din întreaga lume, recompensaţi joi cu hilarele premii Ig Nobel, cunoscute şi ca premiile anti-Nobel ale Universităţii Harvard.

Cercetătorii şi-au primit premiile la o ceremonie care în fiecare an parodiază prestigioasele premii Nobel, cu scopul de a onora descoperiri care să ne ajute în viaţa cotidiană. Unul dintre cofondatorii premiilor, Marc Abrahams, a inaugurat ceremonia îmbrăcat elegant în smoching cu joben şi papion roşu.

„Suntem aici în seara aceasta pentru a onora persoane şi grupuri extraordinare. Toţi sunt câştigători pentru a face lumea să zâmbească şi apoi să reflecteze”, a spus Abrahams în aplauzele unui public entuziast.

La cea de-a 29-a ediţie a premiilor Ig Nobel, zece proiecte au fost premiate de revista ‘Annals of Improbable Research’. Fiecare dintre laureaţi a primit o diplomă semnată de mai mulţi laureaţi reali ai premiilor Nobel şi a plecat acasă cu un trofeu insolit: un pahar din carton cu o periuţă de dinţi.

În acest an, un cercetător de origine română figurează printre laureați. Alexandru Papoiu a făcut parte dintr-o echipă care a publicat un studiu în British Journal of Dermatology. Tema studiului este: „Placerea de a scărpina o mâncărime: o evaluare psihofizică și topografică”.

CITEȘTE ȘI:  Studiu canadian. Cancerul, principala cauză de deces în ţările cu venituri ridicate

Nu este pentru prima dată când românii sunt laureați. În 2018, un Ig Nobel pentru antropologie a obținut și românca Gabriela-Alina Sauciuc, care este coautoarea la un studiu care a strâns dovezi, într-o grădină zoologică, că cimpanzeii imită oamenii la fel de des, și la fel de bine, pe măsură ce oamenii imită cimpanzeii.

În mijlocul unei mari expectative, premiul Ig Nobel pentru Economie a fost decernat unei echipe formate din doi cercetători, un olandez şi un turc. Cei doi au cercetat unul dintre articolele cu cea mai mare circulaţie în lume: banii. Ei au descoperit că bancnotele sunt o mare sursă de transmitere a bacteriilor, o descoperire primită cu aplauze,relatează EFE şi AFP citate de Agerpres.

O altă mare descoperire este cea a cercetătorului italian Silvano Gallus. Promovând unul dintre produsele vedetă ale patriei sale, specialistul a publicat un studiu în care cere societăţii să consume pizza datorită amplelor sale beneficii pentru sănătate. El a fost recompensat cu premiul Ig Nobel pentru Medicină. Notă importantă: pizza trebuie fabricată și consumată în Italia, așa că nu încercați asta acasă.

Pentru aceeaşi aspiraţie de a onora descoperirile ce pot ajut în viaţa cotidiană, iranianul Iman Farahbakhsh a fost laureat cu premiul Ig Nobel pentru Inginerie pentru a fi inventat o maşinărie care schimbă automat scutecele.

CITEȘTE ȘI:  Oceanele ar putea deveni cei mai mari duşmani ai oamenilor, avertizează un raport ONU

Publicul a fost deosebit de însufleţit în timpul ceremoniei, a lansat în sală avioane din hârtie, iar un bărbat îmbrăcat cu kilt scoţian a urcat pe scenă pentru a cânta la cimpoi.

Şi regulile galei au fost la fel de neconvenţionale: organizatorii au pus în practică măsuri extraordinare pentru a evita ca cei premiaţi să depăşească timpul alocat discursurilor. Mai concret, au apelat la o fetiţă „dulce” de 8 ani, care, atunci când discursurile se prelungeau, ţipa strident: „Vă rog, m-am plictisit! Opriţi-vă, vă rog, m-am plictisit!”

Contrar premiilor Nobel, câştigătorii acestor recompense nu primesc bani.

Premiile nu sunt menite să onoreze ceea ce este mai bun sau mai rău în ştiinţă, ci mai degrabă să evidenţieze cercetările care încurajează oamenii să gândească în moduri neobişnuite, fiind mai degrabă o formă de „satiră”, care se desfăşoară cu o săptămână înaintea anunţării Premiilor Nobel, la Stockholm.

Ad