Nu cred în teoriile conspirației în general, așa că nu cred nici în cele legate de Greta Thunberg, tânăra activistă de mediu.
Nu cred că îi scrie cineva discursurile, nu cred că este creația a cine știe ce forțe oculte, nu cred în implicarea lui Soros etc etc.
În primul rând că dacă o mână profesionistă s-ar fi aflat în spatele Gretei, s-ar fi văzut asta. Discursurile ei ar fi fost mai temperate, fără accente isterice. Ar fi fost discursuri care nu ar fi fost făcute doar pentru publicul ei, ci și pentru publicul care trebuie convins să se alăture cauzei. Ori nu e cazul.
Am tot citit că Greta este un bun comunicator, că a scos în stradă milioane de oameni. De acord, dar a antagonizat alte milioane prin atitudinea ei sfidătoare și nu asta înseamnă a fi un comunicator bun. Pe acest principiu, Donald Trump, Jair Bolsonaro sunt comunicatori buni. Și ei strâng oameni în jurul cauzei lor. Dar în același timp clivajele pe care le produc în societate sunt profunde.
Comunicator bun a fost Obama, mult mai inclusiv decât cei menționați aici. Comunicator bun a fost Papa Ioan Paul al II-lea.
Dar, fără urmă de îndoială, ceea ce face Greta Thunberg este de apreciat. Nu știu câți dintre noi am avea curajul să urcăm pe o scenă și să să vorbim în fața a sute de oameni importanți, cum a făcut ea la ONU. Nu știu câți dintre noi am avea tăria să trecem peste valul de ură care se revarsă peste tine pe rețelele sociale doar pentru că ai o altă opinie, doar pentru că ai decis să crezi în ceva.
Că există oameni, organizații care profită de activitatea ei și își urmăresc interesele, uneori fără ca ea să realizeze asta? Fără îndoială, dar știu la fel de bine că acest lucru se întâmplă și cu clasa politică, că există mișcări de lobby susținute de industriile poluante (și cel mai bine vedeți asta în Statele Unite, acolo unde finanțarea campaniilor electorale este la stadiul de vestul sălbatic). Dar sunt convins că acțiunile ei sunt sincere. Că ea crede în ceea ce face.
O înțeleg pe Greta. Îi înțeleg pe tinerii care o susțin pentru că se tem că încălzirea climatică ne va schimba, și nu în bine, viața.
Nu îi înțeleg însă pe adulții care se bucură că acești copii ies în stradă să schimbe ceva. Nu-i înțeleg pe cei din generația mea.
Cum am ajuns să eșuăm în asemenea hal? Cum am ajuns să stăm la mâna copiilor pentru ca schimbarea să se întâmple? Cum am ajuns să trăim prin delegație?
Pentru că, dincolo de orice dubiu, puterea e la noi, nu la acești copii.
Noi suntem cei maturi, cu suficientă experiență și expertiză pentru a realiza unde ne aflăm. Noi suntem cei care pot vota și care pot alege politicieni care să dea legi în favoarea protecției mediului, care pot forța, tot prin legislație, companiile să-și schimbe metodele de lucru și să fie responsabile.
Și noi ce facem? Ne bucurăm online că ies niște copii în stradă să protesteze pentru mediu. Și asta e în cel mai bun caz.
Altfel e plin internetul de adulți „responsabili” care o critică pe Greta că, de fapt, nu face mare lucru pentru mediu. Și îndrăznesc să spun că o parte importantă a criticilor nici măcar nu-și reciclează sticlele de bere.
Sunt de acord că poate protestele și discursurile inflamate ale Gretei nu vor schimba mare lucru. Poate. Dar întrebarea pe care mi-o pun nu este „ce schimbă Greta Thunberg?”, întrebarea este „ce schimb eu?”.
Foto: Pagna Facebook Greta Thunberg
