Pandemia de COVID-19 a avut un impact major asupra sistemului de sănătate: în vreme ce sistemul a fost obligat să se ocupe de cei infectați, alți pacienți au avut de suferit.
Din martie până în iunie 2020, numărul total de intervenții chirurgicale a scăzut cu 47% față de aceeași perioadă din 2019, ceea ce înseamnă cu aproximativ 335.000 intervenții chirurgicale mai puțin, potrivit unui amplu studiu realizat de Institut canadien d’information sur la santé (ICIS).
Cele mai puține intervenții chirurgicale au fost raportate în aprilie. Spitalizările au crescut la 75% începând cu luna iunie, fără a ajunge însă la nivelul dinainte de pandemie.
Operațiile urgente au fost cel mai puțin afectate însă
Anularea intervențiilor chirurgicale planificate a variat în funcție de nivelul de urgență. Operațiile vitale și urgente au scăzut cel mai puțin (17% până la 21%). Procedurile din această categorie au inclus montarea unui stimulator cardiac, bypass, operații de cancer și fracturi.
Operațiile pentru condiții mai puțin urgente au înregistrat cea mai mare scădere (până la 80%). În aprilie și mai, au fost efectuate aproximativ 13.500 de operații mai puțin ca în 2019 pentru o înlocuire de șold sau genunchi (o scădere cu 67%).
Internările la terapie intensivă au scăzut cu 22% în timpul primului val al pandemiei (martie-iunie 2020), comparativ cu aceeași perioadă din 2019.
Au existat mai puțini pacienți internați la terapie intensivă pentru afecțiuni cardiace, accident vascular cerebral sau pneumonie.
Cu toate acestea, a existat o creștere semnificativă (41%) a numărului de internări non-chirurgicale de urgență pentru afecțiuni respiratorii majore, în primul rând pentru pacienții cu COVID-19.
Într-un an normal, notează autorii studiului, nașterea este cel mai frecvent motiv pentru internarea în spital. COVID-19 a avut un impact redus asupra acestei tendințe, numărul nașterilor în spitale scăzând cu doar 4%.
Admiterile pentru rănile cauzate de accidente care necesită tratament spitalicesc au scăzut cu 10% față de anul precedent. Recomandările de a rămâne acasă au contribuit probabil la acest lucru.
În mod neașteptat, admiterile pentru afecțiuni care necesită îngrijire neplanificată, cum ar fi bolile gastro-intestinale și problemele cardiace, au scăzut cu aproximativ 22%. Datele nu oferă o explicație clară a motivelor acestei variații. Este posibil ca unele persoane să fi decis că starea lor nu este suficient de urgentă pentru a necesita îngrijirea pe care ar primi-o în mod normal, se arată în studiul ICIS.
