Magda Popeanu: „Vreau acest al treilea mandat pentru că mi-ar fi rușine să las în urma mea un oraș în care nepoții mei vor trebui să sufere”

Alegerile municipale vor avea loc pe 6 și 7 noiembrie iar montrealezii vor avea ocazia să decidă cine și cum se va ocupa de administrarea orașului. Magda Popeanu, consilier în Côte-des-Neiges–Notre-Dame-de-Grâce, se afla în plină campanie electorală când ne-am întâlnit pentru o discuție despre cei patru ani petrecuți la conducerea Montrealului.

Am vrut să vedem care este bilanțul domniei sale și să-i cunoaștem punctele de vedere pe câteva subiecte importante, zicem noi, pentru locuitorii Montrealului: transportul, infrastructura, violența cu arme de foc și locuințele.

„Am fost nu doar consilieră municipală ci și vicepreședintă a Comitetului Executiv, deci am avut șansa să fiu responsabilă de dosare importante (locuințele, diversitatea montrealeză și cultura). Am avut ocazia să cunosc și să înțeleg complexitatea implicată de conducerea acestui oraș, cu un buget de 5,6 miliarde de dolari. Este, deci, o răspundere foarte mare în a stabili prioritățile”, spune ea.

La preluarea mandatului de către Projet Montreal, orașul nu avea aceste priorități. Nu avea o gândire strategică, ceea ce a condus în trecut la luarea de decizii în funcție de presiunile care se făceau la adresa administrației sau ca răspuns la diverse situații.

Transportul

Orașul Montreal a fost construit cu o viziune stabilită în anii ’60, când au fost scoși 250 de km de linii de tramvai pentru a face loc transportului individual, cu mașina. Între timp, orașul a crescut demografic extraordinar iar infrastructurile construite atunci nu mai corespund realităților de azi din niciun punct de vedere.

„Suntem obișnuți, spune ea, să ne urcăm în mașină pentru a cumpăra o cutie de lapte, chiar dacă trăim în mijlocul orașului. Asta trebuie să se schimbe”.

„La fiecare 10 ani, la Montreal, parcul auto se dublează. Chiar dacă vrei să acomodezi pe toată lumea, nu se poate. Ai avea nevoie de spații de parcare, de fluiditate în trafic. Va trebui să facem sacrificii. Și am învățat, ca administrație, că trebuie să avem acordul populației pentru deciziile noastre”, spune doamna Popeanu, care precizează că populația va fi consultată periodic în luarea deciziilor la nivel municipal.

Printre lucrurile făcute de către administrația Plante și de care Magda Popeanu este mândră se numără acțiunile în materie de mobilitate, cum ar fi achiziția a 300 de autobuze electrice și hibride, crearea de benzi rezervate pentru autobuze sau menținerea serviciilor STM pe timpul pandemiei.

La acest ultim aspect, interlocutoarea noastră respinge ferm criticile lui Denis Coderre care a sugerat că, pe perioada pandemiei, serviciile trebuiau reduse pentru că era mai puțină lume care le utiliza și se putea, astfel, face economii.

„Sistemul de transport public a fost utilizat în perioada pandemiei de cei angajați în serviciile esențiale: infirmiere, personal de întreținere, cei care lucrau în magazine, farmacii. Municipalitatea nu le putea cere acestor oameni, vitali pentru funcționarea societății, să aștepte o oră pentru a lua un autobuz”.

Infrastructura

Infrastructura orașului este într-un stare dezastruoasă, ne spune interlocutoarea noastră, amintând evenimente limită, cum a fost inundarea metroului după ce unele conducte de apă s-au spart.

Toate conductele au fost verificate și problemele din rețea au fost inventariate și există o listă de priorități în repararea acestora. Mai mult, străzile vor fi reparate după ce conductele care trec pe dedesubt vor fi reparate.

„Nu vrem să facem, așa cum s-a făcut înaintea noastră, „machiaj”. Să asfaltăm pentru a sparge apoi din nou strada pentru a repara sau înlocui conductele”.

Violența cu arme de foc

Montrealul se confruntă în acest moment cu o creștere a numărului de episoade de violență armată. Magda Popeanu crede că această creștere a criminalității are cauze multiple.

Pandemia este una dintre ele. O alta este că Montrealul este un oraș de imigrație și că și la a doua sau chiar la a treia generație, anumite părți din populație nu se simt integrate.

„Au fost comunități care au fost marginalizate și discriminate, trebuie să spunem asta. E și consecința modului în care școala a funcționat. Eu sunt de acord cu modificările la cursul de Etică și cultură religioasă, doar că acestea trebuiau făcute mai demult. Pentru că nu s-a dezvoltat o identitate de cetățean, o mândrie de a fi într-o țară civilizată, într-un oraș civilizat”, spune ea.

O bulversare a valorilor, unde banul este azi important, nu e străină de acest lucru, pentru că pentru a face bani mulți și repede, traficul de droguri este soluția cea mai facilă iar criminalitatea din Montreal este legată majoritar de „gangs de rue”.

Și un ultim aspect, dar foarte important: accesul extrem de ușor la armele de foc. „Îți poti face un pistolet cu o imprimantă 3D acum, găsești tutoriale pe Youtube”, spune ea.

Soluțiile?

„Trebuie făcut un efort colectiv. Nu poți spune că primarul X sau Y va rezolva asta. Trebuie investit. Am creat o brigadă care se va ocupa în sânul poliției doar de traficul de arme. O altă brigadă se va ocupa doar de violența din rândul tinerilor și aici vom privilegia asistenții sociali, nu polițiștii, ca factori care vor interveni pe teren.

Trebuie investit pentru a crea terenuri de fotbal, parcuri, dar nu să-i lași pe acești tineri să se întâlnească singuri. Trebuie suport comunitar, trebuie un cadru organizat. Trebuie să le dai acestor tineri, din care mulți provin din familii dezorganizate sau sărace, un sens al vieții, valori.

Rezolvarea acestei probleme depășește cu mult competența Ville de Montreal. Este un program de societate”, crede Magda Popeanu.

Locuințele

Chiar dacă, la Montreal, prețul caselor și chiriilor sunt mai mici decât în alte metropole canadiene, problema lipsei locuințelor abordabile are efecte importante în societate.

„Din păcate, locuințele sunt văzute mult doar ca investiții, dar eu cred că locuința trebuie să fie un drept, pentru că trăim totuși într-o țară unde avem temperaturi care variază de  -30C la peste 30C. Dacă vrem creștere demografică, trebuie să ajutăm familiile să se stabilească aici”, ne spune doamna Popeanu.

Pe lângă exodul familiilor, lipsa locuințelor are un impact major asupra forței de muncă.

„Am studiat cum alte orașe din lume au abordat această problemă, mai spune ea. Viena, de exemplu. Locuințele sociale sunt gestionate de oraș, dar o bună parte din contribuția pentru a fi construite și a fi menținute vine de la companiile din oraș. Vrei să ai muncitori în Viena? Trebuie să le oferi unde să locuiască, la un preț abordabil, pentru că așa vei putea menține și salariile la un anumit nivel”.

„Ce trebuie să știe oamenii: orașul Montreal nu este nici promotor imobiliar, nici proprietar de locuințe și nici gestionar imobiliar. Acesta este cadrul legislativ. Suntem doar facilitator”.

Soluția administrației Plante a fost în impunerea regulamentului numit 20/20/20 care impune promotorilor imobiliari să ofere 20% locuințe sociale, 20% locuințe abordabile (90% din chiria mediană a cartierului) și 20% de locuințe familiale (3 dormitoare sau mai mult).

În cazul locuințelor sociale, într-un astfel de bloc trebuie ca 50% din locatari trebuie să plătească chirii la nivelul a maximum 25% din venituri și restul de 50% trebuie să fie locuințe abordabile (90% din chiria mediană) pentru a putea asigura viabilitatea proiectului (gestiune imobiliară, reaparații, costul ipotecii etc).

„Guvernul, în plus, plătește pentru fiecare ușă o valoare, pentru a-l putea construi. Când am preluat puterea, această valoarea era de 250.000$, complet insuficient pentru a asigura viabilitatea proiectelor. Am reușit să creștem această contribuție guvernamentală la 380.000$”.

Apoi, municipalitatea a investit mult în achiziția de terenuri care pot fi apoi închiriate antreprenorilor, pe termen lung și la un preț mic, reducând astfel de-o manieră importantă costurile de ridicare ale unui bloc de locuințe sociale și/sau abordabile.

„Dacă adaugăm terenurile oferite de municipalitate, deja proiectele de locuințe sociale se pot realiza. E adevărat că nu le putem face în patru ani, mai ales că am fost blocați de pandemie”, mai zice Magda Popeanu.

„Alt lucru care trebuie știut, regulamentul 20/20/20 nu obligă promotorii să facă locuințele sociale în același bloc cu cele destinate pieței libere. De multe ori nu este posibil, pentru că nu îi poți cere cuiva care plătește o locuință socială să plătească și pentru piscină, sala de fitness sau portar. Dar promotorii pot ajuta la construcția de astfel de locuințe dându-ne un teren care nu e mai departe de trei kilometri de punctul în care construiește și care ne permite să facem un bloc doar de locuințe abordabile și sociale”.

„Problema locuințelor este o problemă complexă, dar măcar am reușit să desfacem acest nod gordian. În plus, acest sector a avut o subfinanțare istorică în ultimii 30 de ani, în primul rând pentru că guvernul federal nu a transferat bani la provincii”, amintește ea.

Acum guvernul federal a înțeles că trebuie investit în acest sector.

O campanie deloc ușoară

Revenind la campania electorală în curs, îi spun că diferențele dintre ce propune Projet Montreal și ce propune partidul lui Denis Coderre s-au mai estompat, dacă vom compara cu ce era acum patru ani.

„E normal, crede Magda Popeanu. Trebuia să se adapteze la ce propunem noi, pentru că altfel nu convingea pe nimeni să-l aleagă”.

Campania nu e una ușoară.

„Ce nu-mi place în campania asta electorală e că echipa Coderre utilizează vechile metode. Mi-au înlăturat, de exemplu, pancartele electorale. Nu îmi place trolling-ul pe rețelele sociale. Sau minciunile, minciuni pe care presa din Canada le-a scos în evidență, cum este declarația că Montrealul nu are o bună situație financiară, deși agențiile de rating zic cu totul altceva”.

„Denis Coderre a avut șansa să schimbe lucrurile cât a fost primar, dar nu a făcut-o. S-a ocupat de organizarea sărbătorii a 375 de ani de la înființarea Montrealului. Atât. Dacă voia să fie ecologist, o putea face. Dar el a dezonat un vast teren în Pierrefonds pentru un construcții de case. Noi am venit la putere și am zis nu, pentru că era vorba de o zonă umedă, care absoarbe apa în caz de ploi diluviene sau inundații. Și am avut dreptate, pentru că exact acolo, în 2019 au fost inundații. Am cumpărat acel teren, cu ajutorul guvernului federal și vom face cel mai mare parc din Canada”.

De ce încă patru ani?

Magda Popeanu spune că s-a angajat în aceste alegeri pentru a susține echipa locală din CDN-NDG, o echipă tânără, dar competentă și sufletistă.

„Am acumulat o anumită experiență, atât a cartierului cât și a vieții municipale. Sunt foarte mulțumită pentru alegerea făcută la candidatura pentru postul de primar al cartierului (Gracia Kasoki Katahwa, n. red).

Vreau acest al treilea mandat pentru că mi-ar fi rușine să las în urma mea un oraș, un mod de a trăi în care nepoții mei vor trebui să sufere. Pentru că vom suferi cu toții. Vom avea furtuni violente, precipitații importante. Precipitațiile, mai ales pentru o insulă, vor fi o mare problemă.

Lucrurile au nevoie de timp pentru a fi rezolvate. Nu avem o bagheta magică. În condițiile în care s-au derulat acești patru ani sunt foarte, foarte mândră de realizările noastre”, încheie ea.

Viorel Anghel
Viorel Anghel
Viorel Anghel, absolvent de Filo­sofie, a început să lucreze în pre­să în 1995, la ziarul Ulti­ma oră şi la agenţiile de pre­să Infomedia şi AR Press (Ro­mânia Liberă). A fondat şi condus, din 1999, mediaTRUST România, una dintre cele mai importante firme de monitorizare a presei din ţară. În Canada, din 2004. Pasionat de webdesign şi ascultător de muzică "made in Canada".

Ultimele articole

Articole similare