Vanzator de mărtisoare

Am Vandut Martisoare la targul de fete
acolo erau baieti si multe poete
fetele alergau ca iedele-ciutele
prinde-le daca ai sange si saruta-le.
Asa incepea targul dintotdeauna:
Nenaivi ne jucam de-a Soarele si Luna
si ca in pruncie daca doreai si fata
ne intruchipam vii la mama si la tata
naduful zilei cadea pe iarba s-o arda
noi mancam zer cu mamaliga calda
iar in clipele mai pulsatorii si bete
sarutam simultan cate mai multe fete
vanzatorii de doruri ne priveau curiosi
si ziceau ca parc-am fi coborat din Hristosi
sa-l biciuim public pe marele staroste
tamaduind lumwea bolnava cu dragoste
jucandu-ne de-a copiii si de-a ingerii
pe vaile largi de pamant ale plangerii
am strunit instrumentele vii orgi si ghitari
poetii scriau versuri la blande lumanari
iar fetele poetele-imparteau soroc
din inimile calde sipline cu noroc
moneda noastra de schimb era Martisorul
cum dibuiam intr-un trup mai viu visatorul
ii aratam cocorii prin ceruri cum ara
si-i spuneam ca-n vazduh e de mult primavara
iar ca bune gazde lumea iesea in pridvor
si noi ii puneam la piept un cald Martisor
din inimi cu arnice – trifoi cu patru foi
o randunica zvelta ce s-a intors la noi
Pamantul respira satul de primavara
Baba-iarna-si strangea zapezile pe-afara
Copiii prea prematuri si nespus de frumosi
Spalau cu lacrimi pe picioare oamenii piosi
De unde au nins peste peset lume Florile-dalbe?
Cine ne-a dus parintii-n Iordan sa se scalde?
De ce nu uitam in veci Martisorul promis
Dragului celei dragi din fragmentul de vis?
O, zeu al iubirii, tu stii mult prea bine
Sa ne-mparti prevestirea de ler in destine.
… de-am vandut Martisoare la targul de fete
printre oamenii de rand, poeti si poete
tu, Om-cuviosule, iarta-mi pacatele
ca la anul revin si va impart altele.