Inainte de a-si anunta o noua candidatura la functia de presedinte al Romaniei, Traian Basescu si-a facut bi- lantul celor 5 ani de cand este in fruntea tarii.
Un discurs lung de o ora si jumatate, tinut in fata Parlamentului. In afara cladirii, vreo 2.000 de angajati bugetari protestau impotriva legii unice de salarizare, care abia se pregateste sa iasa in Monitorul Oficial.
Presedintele s-a laudat ca, in timpul mandatului sau, Romania a avut o crestere economica fara precedent (culmea este ca aceasta crestere s-a realizat in timpul guvernului Tariceanu, pe care Basescu a incercat tot timpul sa-l dea jos). Romanii au trait mai bine si sunt mai stimulati sa munceasca (dupa introducerea cotei unice de impozitare – tot in timpul lui Tariceanu).
“Am facut si greseli, dar n-am facut compromisuri”, declara presedintele. El recunoaste ca o mare problema a Romaniei este justitia, care n-a reusit sa condamne niciun mare demnitar acuzat de coruptie.
Discursul lui Basescu a fost considerat unul triumfalist, in care a amestecat realizari care nu-i apartin lui neaparat cu esecuri anuntate la rubrica “trebuie sa spunem si ceva de rau”.
Cel mai inversunat adversar politic al presedintelui n-a scapat ocazia sa loveasca. Crin Antonescu, si el candidat la presedintie, a parasit sala inainte de terminarea discursului, pe care l-a catalogat drept plictisitor si inspirat de la inaintasi: “de la Nicolae Ceausescu n-am mai auzit o asemenea cuvantare triumfalista“.
Basescu spune ca romanii o duc mai bine, iar Antonescu ii da dreptate: “Intr-adevar, romanii o duc mai bine – fetele lui sunt bine, fratiorul prospera in afaceri, iar Elena Udrea o duce excelent. Dar ceilalti 20 de milioane de romani cum o duc?”, se intreaba candidatul PNL. Reactie fireasca de adversar in campania electorala.
Ceea ce nu-i face cinste candida-tului Crin Antonescu este atitudinea lui din timpul discursului. El a ras, s-a strambat si a facut circ in fata camerelor de filmat. Greseala de tactica: Crin putea sa asculte discursul fara sa se exteriorizeze si sa spuna apoi tot ce vroia. Politicienii nostri par ca nu pot spune ceva pe un ton civilizat, fara mistouri si ranchiuna.