Anii cei mai buni

Daca in articolul precedent am revazut, pe scurt, ce a facut bursa in ultimul an si am ascultat parerile specia­listilor pentru 2010, cred ca e necesar sa ne intoarcem putin mai departe in trecut, pentru a ne face o cat mai buna imagine despre ce ne-ar putea rezerva urmatorii ani.

Sa privim deci catre deceniul 2000-2010 si sa ne amintim momen­tele care l-au marcat din punct de vedere economic si financiar. Acest deceniu a inceput prin destramarea sperantelor in tehnologie, dupa o buna perioada in care se preve­dea ca internetul va rezolva toate problemele omenirii, iar valoarea actiunilor companiei Nortel re­prezenta, singura, mai mult de o treime din va-lorea indicelui S&P/TSX. Care este va-loarea lor acum, nu mai e nevoie sa precizez.

Deci, prima criza a deceniului s-a datorat sectorului tehnologic si s-a intins de la sfarsitul lui 2000 pana in 2002. Daca mai adaugam si atentatele din septembrie 2001, putem spune ca situatia economica mondiala a trecut printr-un soc serios.

Un alt aspect important a fost creste­rea economica deosebita, din acesti ultimi zece ani, in zone din cele mai po­pu­late ale planetei, in India, dar mai ales in China, care a reu­sit in aceas­ta perioada sa depaseas­ca Japonia, a do­ua putere economica inca din 1968. Aceasta eruptie econo­mica a tarilor emergente a dus inevi­ta­bil la cres­terea cererii de materii prime si energie, cerere ce a angrenat, in mod automat, o crestere spectaculoasa a pre­tu­rilor.

Cuprul, zincul si alte minerale si-au vazut preturile du­blate sau chiar mai mult, iar pretul petrolului a facut un salt, de la 20$ barilul, la aproape 150$, in iulie 2008 (in prezent, se men­tine in jur de 80$). Au­rul, materie prima pentru industrie, dar in acelasi timp rezerva strategica, a cunoscut o crestere impresio­­nan­ta. De la cel mai scazut pret, in apri­lie 2001, cand uncia de aur se vindea la numai 260$, s-a ajuns ca, in noiembrie 2009, aceeasi uncie de aur sa se vanda cu peste 1200$.

Deoarece Canada este o tara ce po­seda o mare cantitate din aceste materii prime, piata bursiera canadiana a beneficiat din plin de aceasta crestere de pre­tu­ri, fiind in continua crestere pana la ma­­rea criza din 2008-2009.

Suntem, dupa cat se pare, in coada acestei ultime crize, pe care inca ne este greu sa o neglijam; de data asta, tonul a fost dat de sistemul bancar american. Ca a fost mai greu sau mai putin greu decat in timpul marii depresiuni din 1929, pe cine mai incalzeste sa afle? In ambele cazuri s-a pierdut mult, in ambele ca­zuri viata a continuat si valorile bursiere si-au revenit in scurt timp. Ceea ce poate fi mai putin placut este situatia burselor americane, care, in mare masura, se ga­sesc in prezent la acelasi nivel din anul 2000. Anumiti econo­misti vorbesc chiar de un deceniu pierdut, un exemplu fiind dat de indicele S&P500 (care reflec­ta valoarea celor mai prospere 500 companii americane), indice ce a pierdut in ultimii zece ani aproape 10%.

Pe la alte usi se vorbeste chiar de ultimul deceniu ca despre un de­ceniu negativ. Dar nu e niciodata inutil sa va amintesc ca randamentele bursiere din trecut nu reprezinta o garantie a randamentelor viitoare.

Am enumerat cele cateva puncte care au marcat ultimul deceniu pentru a va aminti ca planificarea economiilor e un lucru cat se poate de serios, iar regu­la de capatai este respectarea stricta a nive­lului propriu de toleranta la risc. Si fiindca pentru un optimist incorigibil ­ca mine anii cei mai buni sunt anii care vor veni, eu va doresc o buna perioada de investitii!

Petru Cotnareanu
Petru Cotnareanu
Petru Cotnăreanu este născut în dulcea Bucovină, sub poale de Rarău, trecut prin informatica preistorică şi prin ceva şcoli din Québec. În prezent sfătuitor auto­rizat pentru banii altora (de banii lui se ocupă soţia). Iubeşte lucrurile simple şi cinstite şi ia în glumă o artă tare grea, cum e cea a scrisului.

Ultimele articole

Articole similare