Pe unde ne poarta metroul (6): Beaudry, Cadillac

Nimic nu este mai banal intr-un oras mare cum este Montréalul decat o calatorie cu metroul. Stim pe de rost, ca pe o poezie, numele si succesiunea statiilor. Dar stim oare si ce inseamna ele, ce evoca si ce loc ocupa in imaginarul si in istoria Montréalului, Québecului si Canadei? Pe parcursul mai multor numere, va vom infatisa, pe scurt, “povestea” acestor nume.

Beaudry

Statia de metrou Beaudry de pe linia verde, de la intrarea careia se patrunde in cartierul gay Village, isi trage numele de la Pierre Beaudry (1774-1848) mare negustor, fabricant de sapunuri si de lumanari, proprietar funciar. El a donat primariei un teren pe care, in 1843, s-a deschis viitoarea strada Beaudry. De asemenea, Pierre Beaudry a mai donat un teren pe care s-a construit, intre 1851 si 1853, biserica Saint-Pierre-Apôtre-de-Montréal, situata pe strada De la Visitation. Biserica a fost conceputa de arhitectul Victor Bourgeau, intr-un stil neogotic extrem de pur, care,  apoi, a fost imitat de majoritatea bisericilor din Québec.

Cadillac

Statia Cadillac, aparuta pe harta metroului in septembrie 1976, evoca numele unui personaj colorat si controversat din secolul al XVII-lea, care apartine deopotriva istoriei Frantei, Statelor Unite si, evident, Québecului.

>Antoine de La Mothe, scutier, seni­­or de Cadillac”, cum ii placea sa fie numit, pe numele sau adevarat Antoine Laumet, s-a nascut la 5 martie 1658 in localitatea St-Nicolas-de-la-Grave, din regiunea Gascogne. Tatal era magistrat local, iar mama provenea dintr-o familie de negustori. Asadar, nu faceau parte din clasa nobi­li­ara, cum avea sa pretinda mai tarziu fiul lor. Iar acesta, dupa ce a beneficiat de o educatie ingrijita la un colegiu iezuit, a dus o viata mai curand linistita pana la 25 de ani, cand dificul­tatile financiare majore ale fa­miliei l-au determinat sa paraseasca Franta pentru Lumea Noua.

In secolul al XVII-lea, exploratorii care se remarcasera in Lumea Noua fondand colonii si orase – de exemplu, un Jacques Cartier sau un Samuel Champlain – erau figuri aproape mitice. Antoine Laumet detesta anonimatul si se credea predestinat sa fie aidoma acestora.

A sosit in Nouvelle France in 1683, la Port Royal, in Acadia si, sub un nou nume, Lamothe Cadillac, s-a asociat cu un negustor din Québec, Denis Guyon, s-a imbarcat pe una dintre navele acestuia si a inceput sa bata oceanul de-a lungul coastelor acadiene, atacand si jefuind navele engleze. A devenit bratul drept al patronului sau, mai ales dupa o aventura demna de romanele lui R. L. Stevenson. A des­coperit o comoara ascunsa de un pirat pe o insula micuta si, in lupta pentru capturarea ei, jumatate din echipajul corabiei conduse de Lamothe Cadillac si-a pierdut viata. Denis Guyon i-a rasplatit temeritatea, dandu-i-o de nevas­ta pe fiica sa, Marie-Thérèse, care avea 17 ani. Pe actul casatoriei acesteia, oficiate in Québec, apare pentru prima data mentionarea fictivului titlu nobi­li­ar. Cuplul va avea 13 copii.

Experienta pe mare dobandita in pregrinarile sale de corsar l-a ajutat pe “nobilul” Cadillac sa devina influent nu doar in Lumea Noua, ci si in Franta, unde, incepand din 1690, a cala­torit de mai multe ori. Drept urmare, a fost avansat in grad, a devenit capitan si apoi comandant al fortului Michilimackinak (aflat in actualul stat american Michigan), care facilita comertul de blanuri cu amerindienii. Aici a intrat in conflict cu iezuitii, din cauza ca le dadea indienilor alcool in schimbul blanurilor.

A fost nevoit sa-si intrerupa comertul one­ros, dar a obtinut de la rege permisiunea de a intemeia un nou fort, pe locul orasului Detroit de astazi; Lamothe Cadillac este considerat, de altfel, fondatorul orasului. In semn de recunos­tinta, numele lui a fost dat celebrului autoturism Cadillac, dar si catorva orase din Statele Unite.

Negotul sau dubios cu amerindienii a fost insa reluat, asa ca in 1704 Cadillac face cateva luni de inchisoare in Québec. Este eliberat la ce­rerea lui Ludovic al XIV-lea, care ii pretuia spiritul aventuros si vastele cunostinte despre Lumea Noua. Mai tarziu, in 1710, este numit guvernator al Louisianei, dar in 1717 va fi rechemat in Franta, din cauza conflictelor lui cu demnitarii locali, si inchis la Bastilia. Din nou este eliberat dupa cateva luni si din nou intra in gratiile curtii regale.

Antoine Laumet, devenit “Sieur de Cadillac” (vezi foto), avea aproape 60 de ani si isi rea­lizase visul: nu traise in anonimat, ca parintii lui. Va muri in 1730, la 72 de ani.