Masurile luate in Romania sunt o consecinta a sindromului grec: coruptie, minciuna si guvernare incompetenta. Si o dovada a faptului ca Uniunea Europeana este o constructie slaba: fonduri europene aruncate aiurea, in toate tarile membre, pentru tot felul de proiecte care nu produc rezultate si doar aduc bani in conturile unor profitori; tari acceptate in Uniune doar din considerente politice sau pentru a deveni piete de desfacere. Uniunea este un organism bolnav, iar a trata boala costa mai mult decat sa o previi, asa cum am invatat cu totii.
Uniunea Europeana a aprobat un plan de 720 de miliarde de euro (1.000 de miliarde de dolari canadieni) doar pentru a salva euro de la prabusire sau, mai grav, de la disparitie. O parte din bani vin din partea Fondului Monetar International, ceea ce inseamna o mare umilinta pentru mandria europeana. Suma va servi pentru a ajuta tarile aflate in dificultate. Pe langa Grecia, alte trei tari – Spania, Irlanda si Portugalia – au mari probleme economice. Cine va dori sa obtina bani din acest fond va trebui sa anunte masuri dure de restructurare a cheltuielilor publice. Marea Britanie nu a vrut sa contribuie cu nimic la fondul nou creat, invocand faptul ca nu a aderat la moneda unica.
Din noiembrie 2009, euro a pierdut 15% din valoare, comparativ cu dolarul american. Doar saptamana trecuta, moneda europeana a scazut cu 4,3%, pe fondul temerilor privind sanatatea economiei europene si al speculatiilor facute pe euro. Adancirea crizei economice in Uniunea Europeana s-ar putea solda cu excluderea sau suspendarea unor state din Uniune. Acestea ar trebui sa revina la vechile lor monede, ceea ce ar insemna o bulversare economica majora, cu consecinte in intreaga lume. De exemplu, 10% din exporturile canadiene se fac catre Uniunea Europeana. Canada inca respira usurata, pentru ca partenerul ei cel mai important din Uniune este Marea Britanie, tara mai putin afectata de criza.
Acesti bani conveniti pentru salvarea euro se adauga celor acordati anterior pentru scoaterea Greciei din criza: 110 miliarde de euro pentru trei ani. Grecia are nevoie disperata de acesti bani. Ea trebuie sa plateasca, pana pe 19 mai, o datorie de 9 miliarde de euro.
Conform Tratatului de la Maastricht, pentru a adera la euro, datoria publica a unei tari nu trebuie sa depaseasca 60% din PIB, iar deficitul bugetar – raportul dintre cat se cheltuie si cat se incaseaza – trebuie sa fie de maxim 3% din PIB. Grecia a falsificat cifrele, iar ilustrii economisti de la Bruxelles s-au facut ca nu vad. Grecia are deci o datorie publica de 110% din PIB si un deficit bugetar de 12%. Sa luam cazul Romaniei: aceasta avea in februarie 2010 o datorie publica de 28,8% din PIB. Deficitul bugetar a fost in 2009 de 8,3% din PIB, comparativ cu 6,8% – media europeana. Romania sta deci mai bine decat Grecia, desi nu face parte din zona euro, unde oricum nu ar trebui sa fie primita, dat fiind deficitul sau bugetar mare.
Cifrele insa nu spun totul. Este important ce se face cu acesti bani. Romania a folosit imprumuturile pentru a plati pensii si salarii, ambele majorate de guvernul Tariceanu fara nicio baza economica. Practic, tara intreaga traieste pe datorie si, mai devreme sau mai tarziu, factura trebuie platita.
