Întreagă noastră viaţă este bazată pe planuri. Să cumpărăm o casă, să avem o maşină mai bună, să strângem bani pentru pensie, să punem bani deoparte pentru studiile copiilor. Această atitudine este firească şi nimeni nu ne poate face să renunţăm la planurile noastre de viitor. În toate aceste exemple, vorbim de investiţii, adică de bani pe care îi programăm cât putem mai atent. Cum majoritatea dintre noi trăim din slujbe plătite lunar, este limpede că toată construcţia financiară a unei familii se bazează pe veniturile actuale şi pe speranţele de mai bine, în viitor.
Să luăm exemplul concret al unei familii din clasa mijlocie, cu două salarii însumând 4.000 de dolari net.
Totalul cheltuielilor lunare – incluzând rata la casă, maşina, utilităţile – se duce spre 2.500 de dolari. Ce rămâne e pentru mâncare, divertisment şi, poate, ceva de pus deoparte pentru pensie. Nici în aceste condiţii nu este uşor, dar lucrurile merg bine atâta timp cât veniturile din salarii intră în casă. Stresul apare dacă unul dintre soţi îşi pierde slujba. Să zicem că nu se întâmplă asta. Dar, de fapt, se poate întâmpla ceva mult mai grav. Dacă unul dintre soţi se îmbolnăveşte şi nu mai poate lucra? Este o întrebare la care foarte puţini se gândesc.
Atitudinea celor mai mulţi – “cu mine nu se poate întâmpla asta, sunt sănătos” – este copilărească. Viaţa ne dă tot timpul exemple de oameni ca brazii, care pică peste noapte. Sănătatea este un lucru pe care putem să-l controlăm doar parţial. Nemaivorbind că accidentele de tot felul fac şi ele parte din cotidian.
Statisticile canadiene arată că unul din trei oameni ajunge să aibă, înainte de a împlini vârsta de 65 de ani, o perioadă de invaliditate mai lungă de 3 luni. De fapt, durata medie a unei invalidităţi este de 2,9 ani, pentru cei care sunt în situaţia de a nu mai putea lucra.
Când vine nenorocirea, totul se dărâmă ca un castel de nisip. Ipoteca la casă nu mai poate fi plătită, utilităţile nu mai pot fi onorate, toate planurile de studii ale copiilor sunt în pericol, contribuţiile la REER sunt întrerupte. Ce şanse are familia de a-şi reveni? Pe termen lung, nu există remediu. Pe termen scurt, se pot vinde proprietăţile, dacă există, se pot retrage REER-urile acumulate, se poate apela la prieteni sau la rude. Dar problemele financiare nu vor dispărea.
Şi totuşi, există soluţii, însă ele trebuie luate în calcul înainte ca nenorocirea să se întâmple. Asigurările de invaliditate sunt produse special create pentru a preîntâmpina falimentul financiar al unei familii. Pe piaţă, sunt multe tipuri de asigurări de invaliditate, care acoperă orice i-ar trece prin minte unui client. Nu sunt întotdeauna foarte ieftine, dar nici prohibitive prin preţ. Întotdeauna o familie prevăzătoare trebuie să posede, pe lângă asigurarea de viaţă şi una de invaliditate. Bine gândite, ele se pot integra în cheltuielile curente ale familiei. La necaz, asigurările fac toată diferenţa între o viaţă ruinată şi una normală.
