Scriam deja într-unul din numerele trecute că, începând cu această lună, Pagini Româneşti revine la frecvenţa de publicare lunară. Chiar dacă au fost destule ecouri de dezamăgire printre cititorii noştri, credem că veţi înţelege cu toţii până la urmă că decizia noastră are la bază motive serioase şi nu este doar un capriciu de moment sau o reacţie de retragere în faţa agresivi- tăţii publicaţiilor concurente. Încet-încet, lumea presei scrise se mută on-line, iar noi nu facem decât să urmăm (anticipând doar la nivelul comunităţii) această tendinţă.
Dincolo de efectele negative legate de trecerea la apariţii lunare – iar primul dintre ele ar fi acela că cititorii ne vor vedea mai rar “pe tarabe”, vor exista cu siguranţă cel puţin trei efecte pozitive. În primul rând, publicaţia tipărită va fi mai bogată în conţinut editorial, iar acesta va fi în mod cert de o mai bună calitate.
Experienţa noastră de 10 ani pe piaţa pre- sei de aici ne arată că nu se poate face performanţă în condiţiile unei comunităţi româneşti insuficient dezvoltate economic. Iar apariţia unui număr exagerat de mare de publicaţii comunitare a complicat şi mai mult lucrurile; bătălia pentru puţinii clienţi a devenit de-a dreptul ridicolă şi, foarte adesea, lipsită de fair-play.
Tocmai de aceea dorim să mulţumim acelora care aţi ales să vă păstraţi publicitatea în Pagini Româneşti, în condiţiile în care agresivitatea concurenţei a fost, adesea, evidentă. Ştim că foarte puţini dintre dumneavoastră aveţi mijloacele de a verifica eficacitatea anunţurilor pe care le daţi în diferitele ziare comunitare, dar cei care au putut-o face au înţeles foarte bine că notorietatea şi seriozitatea unei publicaţii, precum şi o distribuţie corectă şi conformă cu tirajul declarat creează o diferenţă majoră.
Am anunţat deja, cu câteva luni în urmă, lansarea unui portal internet unde românii să poată găsi, uşor şi în timp util, tot ce-i interesează în comunitate – adresele magazinelor, bisericilor, asociaţiilor, ale celor care oferă diverse servicii, anunţuri de vânzări-cumpărări, închirieri, matrimoniale şamd, precum şi informaţii proaspete, dublate de comentarii, pe subiecte care privesc comunitatea, dar şi pe marginea unor ştiri din România sau din actualitatea canadiană. Iar acesta este cel de-al doilea lucru important de care ne vom ocupa în perioada următoare. Şi, chiar dacă una dintre publicaţiile concurente s-a grăbit să anunţe, imediat după noi, un proiect similar, nu suntem deloc uşor de descurajat, mai ales că am mai cunoscut şi în trecut situaţii asemănătoare. Proiectul nostru îşi va urma cursul firesc şi suntem siguri că românii vor alege calitatea şi seriozitatea. La urma urmei, cel mai frumos compliment pe care ţi-l poate face cineva este să-ţi calce pe urme.
Evenimentele petrecute în 2010 ne-au ajutat să înţelegem că sunt lucruri mult mai importante de făcut în comunitate decât să ne batem pentru aceiaşi câţiva clienţi publicitari. Anul acesta ne-am implicat, în calitate de parteneri media, în realizarea la Montréal a unor evenimente de mare ţinută. Nu dorim, sub nicio formă, să ştirbim din meritele organizatorilor, dar credem că succesul acestor proiecte s-a datorat, într-o anumită măsură, şi implicării ziarului şi librăriei Pagini Româneşti. Credem că mai sunt încă paşi mulţi de făcut în această direcţie, aşa că va fi cel de-al treilea lucru important de care dorim să ne ocupăm în continuare.
Dincolo de rezultatele directe ale expunerii lor publicitare, cei care au ales să-şi facă reclamă în Pagini Româneşti au toate motivele să fie mândri că, prin intermediul nostru, au sprijinit proiecte importante pentru evoluţia comunităţii – prima şcoală românească laică, Memorialul victimelor comunismului, Festivalul de film românesc de la Montréal, Zilele românilor – vara, în Parcul Jean Drapeau (parte din evenimentul Week-ends du Monde) şi iarna, la Saint-Bruno (sperăm că nu-l rataţi, pe 18 decembrie!). Şi n-ar fi drept să nu pomenim seria de spectacole româneşti de o foarte bună calitate, cum n-am mai avut de mult prin părţile astea, la care aţi contribuit şi dumneavoastră, alături de organizatori şi de noi: piesele de teatru cu Oana Pellea, Maia Morgenstern, Horaţiu Mălăele, Florin Piersic junior, concertul cu Ştefan Hruşcă (la care, probabil, mulţi veţi ajunge, pe 23 decembrie), concertele lui Edward Maya sau ale trupei Akcent. E vorba de cele mai de seamă nume ale scenelor româneşti – fiecare, în domeniul său -, iar prezenţa lor la Montréal a fost, fără îndoială, un privilegiu pentru noi toţi.
Dar ceea ce am făcut în 2010, ca şi în toţi anii care au trecut de la primul număr, din 2001, nu ar fi fost posibil fără implicarea publicului larg românesc, a comunităţii care numără acum 50 de mii de suflete şi care, de la an la an, creşte nu doar numeric, ci şi în ce priveşte forţa economică, reprezentarea în cele mai variate domenii profesionale, participarea la evoluţia comună.
Vă mulţumim tuturor, deopotrivă clienţi publicitari şi cititori fideli, pentru generozitatea şi pentru statornicia dumneavoastră.
La Mulţi Ani şi Sărbători fericite!
