Trimitem copilul la școală sau nu? Odată cu începutul anului școlar, această întrebare se pune în mai multe țări, mulți părinți chestionându-se asupra riscurilor.
1. Tinerii se infectează mai rar decât adulții
De la începutul pandemiei, la copii și adolescenți au fost raportate mult mai puține cazuri de COVID-19 decât la adulți. În avizele publicate în mai, Institutul Național de Sănătate Publică din Quebec (INSPQ), Societatea Canadiană de Pediatrie și Agenția Națională de Sănătate Publică din Franța, au estimat proporția cazurilor pediatrice între 1% și 5% din toate cazurile raportate, în funcție de țară. În Statele Unite, persoanele cu vârsta sub 18 ani reprezintă 2% din cazuri, conform Centers for Disease Control and Prevention (CDC).
Există totuși un „dar”: aceste date epidemiologice se bazează pe cazurile raportate de COVID-19. Ori, se știe, copiii contacteză forme ușoare ale bolii sau chiar nu prezintă simptome deloc. În plus, aceast segment de populație a fost mai puțin vizat de campaniile de depistare de la începutul crizei, spre deosebire de persoanele care reveneau din călătorii sau lucrătorii din domeniul sănătății. Se poate deduce că infecțiile la cei mai tineri au fost subestimate.
Pediatrii din Quebec și directorii departamentelor de pediatrie din spitalele universitare au dat asigurări într-o scrisoare publicată în mai, la scurt timp după anunțul redeschiderii școlilor și grădinițelor. „Copii cu virus vedem foarte, foarte puțini. Și aceștia sunt pacienți care nici măcar nu au fost spitalizați”, a declarat pentru La Presse unul dintre semnatari, dr. Marc-André Dugas, șeful departamentului de pediatrie al CHU din Québec.
2. Copiii transmit COVID-19 mai greu decât adulții
În acest moment, se știe puțin despre dinamica de transmitere a COVID-19 la copii. “Studiile pe această temă raportează […] rezultate divergente și una din probleme este că au fost efectuate atunci când școlile erau închise sau când izolarea la domiciliu era puternic recomandată [de autorități]”, subliniază INSPQ.
Câteva studii sunt totuși încurajatoare. În iulie, unul dintre acestea a raportat că este puțin probabil ca, sub vârsta de 16 ani, copiii să transmită COVID-19 părinților sau colegilor lor, chiar dacă încărcătura virală este la fel ca a unui adult. Un studiu al Institutului Pasteur disponibil în pre-publicare (deci nu revizuit încă în sistemul peer review) a concluzionat că elevii de la nivel primar sunt mai puțin contagioși decât adulții și, surprinzător, decât adolescenții. Acest lucru reiese și din concluziile unui grup de studiu coreean, publicate în iulie, potrivit căruia tinerii cu vârste între 10 și 19 ani care au virusul sunt la fel de susceptibili să-l transmită ca și adulții.
Ce explică această diferență între copii și adolescenți? O ipoteză, printre altele, este că primii prezintă mai puține simptome ale tusei uscate și au un aparat respiratoriu mai mic. Aceasta ar limita răspândirea picăturilor în aer, unul dintre principalele moduri în care virusul se răspândește, conform Organizației Mondiale a Sănătății. Această teorie este încă dezbătută.
Totuși, acest lucru lasă deschisă problema riscului de transmitere către populații mai vulnerabile, de exemplu bunicii acestor copii.
3. Pe ansamblu, redeschiderea școlilor în această primăvară a decurs bine
În ciuda temerilor, mai multe școli și-au redeschis porțile în întreaga lume. Acest lucru nu a avut ca rezultat focare de noi infecții, putem citi într-o analiză a acestei experienței în 15 țări, realizată de către oamenii de știință de la Universitatea din Washington.
În Danemarca și Norvegia, copiii din școlile primare s-au întors la școală în aprilie, fără o creștere semnificativă a numărului de cazuri pozitive de COVID-19. În Germania, toți elevii, chiar și cei mai în vârstă, s-au întors la orele lor la începutul lunii mai; noul coronavirus circula între ei, dar pare să-i nu afecteze pe profesori. În China, se raportează că din 43 de cazuri de copii cu SARS-Cov2, „nu s-a infectat ulterior niciun contact familial al acestor copii”, dar acesta este un eșantion prea mic.
În Quebec, la aproximativ o lună de la redeschiderea școlilor elementare din afara regiunii Montreal, bilanțul a fost destul de pozitiv. Pe 21 iunie, Ministerul Educației a raportat mai puțin de 80 de cazuri de COVID-19 în școli. La sfârșitul lunii mai, directorul național al sănătății publice Horacio Arruda a descris revenirea la școală ca o experiență „foarte pozitivă”, în ciuda celor peste 40 de infecții înregistrate la acea vreme.
4. Nu există un consens asupra modului „corect” de a redeschide școlile
Fiecare țară a avut metoda sa. Strategiile, foarte variabile, reflectă lipsa de consens în această privință, spun cercetătorii de la Universitatea Washington. În Danemarca, doar cei sub 11 ani au revenit la școală. Și nu oricum, ci în „micro-grupuri” de până la 12 elevi, fiecare cu programul propriu, propriul profesor și propria zonă de joacă în curtea școlii.
În Israel, autoritățile au limitat și ele dimensiunile clasei la începutul lunii mai. Dar două săptămâni mai târziu, această politică a fost abandonată. Rezultatul: o creștere accentuată a infecțiilor în rândul studenților și a personalului din mai multe școli. Cel mult, putem concluziona că introducerea unui cocktail de măsuri, cum ar fi orele eșalonate, grupuri mici sau, mai rar, purtarea unei măști, pare calea de urmat. Dar nu se știe care dintre aceste măsuri este mai eficientă.
Pe de altă parte, situația este cu totul diferită dacă ne găsim într-o comunitate în care rata de contagiune este foarte mare, așa cum se întâmplă în prezent în mai multe orașe din Statele Unite.
5. Lipsa școlarizării din 2020 ar putea dăuna dezvoltării copiilor
Pe termen lung, aceasta este întrebarea unde avem nevoie de cel mai mult timp să răspundem. La apogeul izolării, în aprilie, peste 90% dintre elevii din întreaga lume nu au putut participa fizic la cursuri, potrivit cifrelor citate de The Economist. Deși acest procent a scăzut considerabil, rămâne un fapt: aceste câteva săptămâni sau luni de absență ar putea avea un impact asupra dezvoltării acestor tineri.
Într-un aviz în această privință, Academia Americană de Pediatrie (AAP) spune că închiderea școlilor pentru prea mult timp favorizează izolarea socială. Acest lucru are ca efect crearea unui teren fertil pentru apariția problemelor de învățare, fără să mai vorbim de creșterea cazurilor de violență în familie, dependențe și depresie. În plus, AAP discută și problemele de securitate alimentară și stil de viață sedentar în rândul tinerilor. Un editorial publicat în revista științifică The Lancet Public Health în mai a asociat închiderea pe scară largă a școlilor cu o „criză socială în devenire”.
Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO) enumeră efectele negative rezultate ca urmare a închiderii școlilor din cauza COVID-19. Instituția ONU evocă lipsa pregătirii părinților pentru educația la distanță și la domiciliu, inegalitatea accesului la portalurile de învățare digitală și lacunele în îngrijirea copiilor, ca motive care explică de ce închiderea școlilor este dăunătoare pentru copii, dar și pentru familiile lor.
Nota redacției
Acest articol a fost scris de Maxime Bilodeau, de la Agence Science Presse și este publicat cu permisiunea agenției. Puteți accesa articolul original aici: Réouverture des écoles et COVID-19 : 5 choses à savoir.
