Despre români, în presa canadiană / Un nou nume românesc în literatura franceză

Prima carte, primul succes

Încă o dovadă că limba este cea care face ca o cultură să fie mică: Liliana Lazăr – născută în Slobozia (judeţul Iaşi) şi stabilită în Franţa din 1996 – a decis să-şi scrie primul roman în franceză. O alegere inspirată, care a adus-o pe tânăra scrii­toare (39 de ani) în prim-planul marii literaturi. Fapt subliniat şi de ziarul La Presse, în articolul pe care-l dedică româncei şi cărţii sale Terre des affranchis, publicată în 2009, la editura Gaïa din Paris. Romanul tocmai şi-a mai adăugat un premiu pe listă: Le prix Québec-France Marie-Claire Blais pentru debut. Cartea a devenit cunoscută în 2010, când a câştigat premiul Francofo­niei. În plus, laureatul Nobel Jean-Marie Gustave Le Clézio a declarat că este unul dintre romanele cele mai originale publicate în utimii ani.

Victor Luca, personajul principal al cărţii, comite o cri­mă, dar se simte protejat de apele misterioase ale un lac din apropierea satului Slobo­zia.

Povestea ne duce cumva cu gândul la Un­derground-ul lui Kusturica, fiind­că Victor se ascun­de, timp de 20 de ani, în casa în care trăieşte mama sa. El îşi găseşte salvarea copiind texte religioase care sunt distribuite în sat de un preot, opozant al comunismului. Romanul surprinde România anilor 1965-1990 şi vorbeşte despre rolul religiei ortodoxe în viaţa românilor.

William şi Kate, în România?

În plin mister privind locul un­de noul cuplu regal îşi va petrece luna de miere, Vancouver Sun a pus România pe lista scurtă a destina­ţii­lor posibile. Mai precis, localitatea Viscri, din ju­de­ţul Bra­şov, unde prinţul de Wales a cumpărat două case din secolul al XVIII-lea, le-a restaurat şi le oferă spre închi­rie­re, la 145 de euro pe zi. Zia­rul canadia­n publică un fotoreportaj din mica localitate românească şi nu se arată foarte încân­tat de arhaismul locu­rilor.

Până la urmă, cuplul se pare că a preferat să-şi petreacă luna de miere pe o in­sulă din arhipelagul Seychelles.

Schwartz, spre Toronto

Nu este vorba despre celebrul fast-food care ser­veşte carne afumată pe rue St-Laurent, din anul 1928, de când a fost fondat de Reuben Schwartz, un evreu imigrat din Ro­mâ­nia. Ci de musical-ul care se joacă, în pre­zent, la Montréal, la Centaur Theatre. În urma succesului de public, prezen­tarea spectacolului a fost pre­­lungită până pe 7 august. După care este foar­te posibil ca el să se mute la Toronto.

Cât despre restaurant: acesta menţine tradiţia şi refuză să deschidă un al doilea sediu, fie el la Montréal, la Toronto sau la New York.

Klezmer – al treilea val

Revista Maclean’s publică un articol despre reinventarea muzicii klezmer. Josh Dolgin, artist cunoscut mai mult sub numele de scenă “Socalled” (“Aşanumitul”) a reîmprospătat pasiunea pentru muzica klezmer (o ramură a muzicii evreieşti specifică zonelor de centru şi de est ale Europei), adăugându-i o componentă rap. Wall Street Journal nu se sfieşte să scrie că Josh Dolgin a inventat al treilea val al muzicii klezmer.

Un al doilea reprezentant este Geoff Berner, care a descoperit muzica klezmer atunci când a primit invita­ţia să călătorească în România, împreună cu un antro­polog muzical. Odată ajunşi acolo, au stat la băute cu nişte scripcari de 90 de ani, cu care au petrecut şi de la care au ascultat glume porcoase, ajungând în cele din urmă să îi iniţieze în muzica lor. “Am în­văţat, spune artistul, că rădicinile tradiţiei sunt mult mai murdare, sexy şi amuzante decât e muzica klezmer din Canada.”  Berner s-a transformat, după vizita în România, în “whiskey rabbi” şi a început să scrie cântece de beţie sau politice, altoite pe muzica klezmer tradiţională.

Cei doi artişti inovatori şi-au unit forţele pe ultimul album al lui Geoff Berner, Victory Party.

Băutura şi expulzarea

Un român prins băut la volan în provincia New Brunswick, în 2009, a pledat vinovat, scrie Telegraph Journal. Românul a ajuns în Canada în 2004 după ce, la un târg de joburi din România, a găsit un loc de muncă la Campobello Island. După comiterea infracţiunii, el s-a mutat cu familia în Ontario, crezând că procesul poate avea loc acolo.

Curtea a decis să renunţe la acuzaţia de neprezentare în Curte (ceea ce ar fi pus în discuţie statutul  de imigrant al românului) şi l-a condamnat pe acesta la 2000 de dolari amendă, la plata a 300 de dolari în contul victimelor actelor criminale, la care se adaugă interdicţia de a conduce în Canada timp de un an.

În prezent, românul a aplicat pentru obţinerea cetăţeniei canadiene, dar neplata amenzilor sau nerespectarea condiţiilor impuse de tribunal îl pot costa expulzarea.

Ţiganii români au perturbat Paştele la Vatican

Poliţia Vaticanului a fost criticată după ce a intervenit pentru a-i împiedi­ca pe ţiganii românii să stea pe treptele Saint Paul Outside the Walls, cea de-a doua mare biserică din Roma. Vaticanul le-a promis ţiganilor 1000 de euro de persoană, plus un bilet de avion spre România, scrie The Ga­zette. Doar 20 din cei 120 de romi au acceptat oferta. Primarul Romei a anunţat că va continua demolarea tabe­relor de ţigani din capitala italiană, reuşind până acum să scape doar de 75 din cele 200 de tabere existente.

Politică în pas de dans

Politicianul PDL Edmond Tălmăcean a devenit o mică vedetă internaţională. Din păcate, nu prin prestaţiile sale politice, ci prin altele, demne de Românii au talent. Globe and Mail scrie despre cum Tălmăcean l-a imitat pe Michael Jackson într-un show de televiziune. “Dansul este o formă de mesaj politic adresat tinerei generaţii”, ar fi spus politicianul român. El mai este cunoscut pentru că-l imită pe Nicolae Ceauşescu. Liderii PDL consideră însă că acesta a cam exagerat şi i-au cerut să se calmeze.