Cafeaua face parte din modul nostru de viaţă. Astăzi, aproape fiecare dintre noi are nevoie de doza sa cotidiană de cofeină. Pe lângă faptul că este un stimulant, cafeaua poate avea un impact pozitiv sau negativ asupra sănătăţii şi comportamentului nostru. Luând în considerare că este a doua băutură cea mai consumată din lume (după apă), este clar că efectele negative sunt minime.
Atâta timp cât este consumată cu moderaţie, cafeaua nu este dăunătoare sănătăţii şi nici nu ne va schimba felul de a fi. Cei care beau 2 ceşti de cafea pe zi (espresso sau cappuccino) vor simţi efecte fiziolo-gice lejere, pe termen scurt. După o cafea bună, ne vom simţi mai concentraţi si mai alerţi. Cafeaua are capacitatea de a accelera metabolismul şi de a sti-mula funcţiile gastrice, urinare şi respiratorii. Concentraţia de cofeină din boabele de cafea diferă în funcţie de tipul plantei din care provin acestea. Arborii de cafea de tip Arabica din America Centrală şi America de Sud produc boabe cu un conţinut de 1,1% cofeină, în timp ce arborii de tip Robusta din Africa şi Indonezia pot ridica această concentraţie până la 2.2%.
Corpul uman metabolizează cofeina. Aceasta va apărea la nivelul ţesuturilor la aproximativ 5 minute de la momentul ingerării şi va atinge nivelul maxim în 30 până la 60 de minute. Corpul poate absorbi şi metaboliza între 150 şi 200 mg de cofeină (echivalentul a 2 ceşti de cafea) pe oră.
Cofeina este o substanţă foarte controversată în lumea sportului – ea figurează pe lista substanţelor interzise de către Comitetul Olimpic Internaţio- nal. Un studiu publicat în 1994 de revista American Sports Medicine conţine două concluzii interesante referitoare la efectul cofeinei asupra performanţei fizice:
1: Nu există nicio dovadă ştiintifică de natură să ateste că aceasta ar mări capacitatea musculară în practicarea unei activităţi sportive ce necesită un efort intens şi de scurtă durată.
2: Cofeina are un efect stimulant doar în cazul unui efort prelungit (peste o jumătate de oră) şi de intensitate medie.
Cofeina ar putea influenţa creşterea nivelului de performanţă într-un sport ce necesită mişcări şi reacţii rapide – de exemplu, boxul. Însă ar fi contraindicată în cazul unor activităţi caracterizate de o mişcare precisă şi susţinută: scrimă, tir cu arcul etc.
Cicliştii şi alergătorii de fond beau cafea deoarece aceasta le măreşte rezistenţa la efort. Însă fiind vorba de o băutură diuretică, ea are în acelaşi timp un efect negativ asupra performanţei lor, deoarece creşte frecvenţa urinară şi accelerează procesul de deshidratare.
În continuare, câteva precizări referitoare la un posibil efect asupra greutăţii corpului. O ceaşcă de cafea natur conţine doar 2 calorii. Cu puţin lapte, 10 calorii. Iar dacă adaugăm şi zahăr ajungem în final la 20 de calorii. Conform unui studiu recent, o persoană care consumă 450 mg de cofeină pe zi (4-5 ceşti de cafea) va arde zilnic între 80 şi 150 de calorii în plus, comparativ cu un non-consumator.
Pe parcursul ultimelor decenii, numeroase studii s-au concentrat pe influenţa cofeinei asupra bolilor coronariene, aritmiei şi problemelor cardiace. Or, niciunul dintre ele nu a demonstrat o legătură directă între aceste afecţiuni şi consumul de cafea.
Însă nu trebuie să uităm că efectele cofeinei depind, în mare măsură, de vârstă şi de starea de sănătate a individului. În concluzie, este decizia fiecăruia de a diminua sau chiar de a întrerupe consumul de cafea. Sau poate a venit momentul să optaţi pentru cafea decofeinizată.
Iar dacă aţi decis să continuaţi să beţi cafea, fixaţi-vă limitele, pentru a evita ca aceasta pasiune să devină dependenţă. Ascultaţi-vă propriul corp. Beţi cafea cu moderaţie şi, în acelaşi timp, cu plăcere.
