Ghici ghicitoare la ce ţară s-au gândit cei patru miniştri de Externe din Germania, Olanda, Danemarca şi Finlanda când i-au cerut lui Jose Manuel Barroso să instituie un mecanism de “sancţiuni economice pentru ţările în care se constată derapaje de la democraţie”?
Tentativa de lovitură de stat pe care au pus-o la cale liderii USL în vara anului trecut – care a eşuat doar graţie intervenţiei hotărâte a Uniunii Europene şi a Statelor Unite – a speriat serios cancelariile europene. Ele sunt hotărâte să sancţioneze, pe viitor, orice tentativă de acest gen. Cele petrecute în România vara trecută s-au adăugat derapajelor din ultimii ani ale Guvernului Viktor Orban, din Ungaria.
Într-o scrisoare comună, şefii diplomaţiilor din cele patru ţări arată că “drepturile omului, democraţia şi supremaţia legii sunt inima identităţii europene”, iar “valorile noastre comune, mai mult ca orice altceva, leagă naţiunile noastre împreună”. Cei patru miniştri de Externe subliniază că este crucial ca valorile fundamentale înscrise în tratatele UE să fie “viguros respectate”.
Cei patru miniştri de Externe cer Comisiei Europeane, în calitate de “gardian al tratatelor europene”, să meargă până la suspendarea finanţării europene pentru statele în care se constată derapaje de la normele democraţiei.
În mod oarecum aşteptat, puterea de la Bucureşti tratează problema cu neseriozitate. Premierul Victor Ponta şi ministrul lui de Externe, Titus Corlăţean, au declarat că introducerea acestui mecanism nu are nicio legătură cu România şi că el ar trebui aplicat în egală măsură statelor cu vechime în UE, în care se înregistrează derapaje de la democraţie.
