Alo, Mama Omida? – Bancuri

Citește și

P. R.
Articolele semnate cu P.R. provin de la agențiile de presă cu care lucrăm sau din surse publice.

Doi şoferi ucraineni sunt opriţi la vamă, la trecerea în România:
– Ce transportaţi în TIR?
– Calculatoare de buzunar!
Vameşii iau la puricat cami­o­nul şi găsesc pistoale, mitraliere, grenade etc.
– Astea sunt calculatoarele voastre?
– Normal! Noi, în Ucraina, aşa ne facem socotelile!

Soacra îşi admonestează ginerele:
– Gigele, ce ai făcut tu ca să meriţi o soţie ca Mărioara?!
– Habar nu am, dar promit de pe-acum să nu mai fac…

- Publicitate -

Fetele se machiază, se dau cu creme, parfumuri, îşi pun haine la modă, se asortează la marele fix, îşi fac părul în cel mai mic detaliu. Băieţii se uită la ele şi zic: “Ce fund mişto!”

Dietă şi sport?! Hai să fim serioşi!
1. Dacă mersul pe jos ar fi aşa de bun pentru sănătate, atunci poştaşii ar fi nemuritori.
2. Balena înoată toată ziua, mănâncă plancton, bea apă şi tot e grasă.
3. Iepurele ţopăie mereu, toată viaţa, şi trăieşte doar 15 ani.
4. Broasca ţestoasă abia se târăşte şi nu face aproape niciun fel de activitate. Cu toate astea, trăieşte 150 de ani.

– Scumpule, zici că fotbalul e pasiunea ta şi abia după aceea vin eu?
– Nu, iubito, mai sunt boxul, tenisul şi handbalul.

- Publicitate -

După ce Rusia bolşevică devine stăpână pe jumătate din ţările Europei, Stalin convoacă la Kremlin toţi şefii statelor răsăritene, pentru un team-building.
Fiecare participant trebuie să aducă o gâscă vie. Imediat ce primesc convocarea, preşedinţii ţărilor respective îşi procură gâşte cât mai grase şi colivii cât mai frumoase, ca să se prezinte cum se cuvine în faţa Tătucului.
La data stabilită se adună, în sala mare a Kremlinului, toţi invitaţii, cu gâştele lor. Cu o oră întârziere, apare pe uşă şi Stalin, însoţit de o gâscă slăbănoagă, fără colivie, care stătea cu gâtul întins spre buzunarul lui, de unde primea, din când în când, câte un grăunte.
Toţi se ridică în picioare să-l salute, iar Stalin le cere să deschidă coli­viile şi să dea drumul la gâşte. De cum s-au simţit libere, păsările au zburătăcit care încotro. Singură, gâsca lui Stalin a rămas credincioasă şi atentă la buzunarul din care i se dădea, din când în când, câte un grăunte.
– Vedeţi, spune Stalin, cum se conduce un popor? Dacă îi daţi de mâncare pe săturate, nici nu vă ia în seamă. Gâsca mea, ţinută cu câteva grăunţe, cât să nu moară de foame, este singura care a rămas credincioasă!

– Alo, Mama Omida?
– Da, unica şi adevărata clarvăzătoare, înzestrată cu harul divin. Cine e la telefon?
– Ghici!

- Publicitate -
- Publicitate -
On continue de se protéger!

Ultimele articole

Deștepții țin lumea pe loc, nu proștii

Am fost sfătuit de multe ori să nu-i mai dau motanului „hrană umedă”, conservă adică, fiindcă e plină de...
- Publicitate -

Articole similare

- Publicitate -