Timp de o săptămână, câteva ore pe zi, am lucrat alături de Răzvan Văsii, un român care s-a ocupat să facă din CHUM, noul spital francofon, un loc aproape SF, cu roboți care circulă singuri, transportând tot felul de lucruri dintr-o parte în alta, pe străzi doar de ei știute, departe de ochii pacienților.
Pacienții au început să vină în noul CHUM; o clădire impresionantă, care reunește sub un singur acoperiș pacienții și medicii din spitalele Hôtel-Dieu, Notre-Dame și Saint-Luc.
Dincolo de ce văd pacienții și vizitatorii spitalului se află o lume neștiută, un mic oraș în care vedetele sunt roboții la a căror punere în funcțiune Răzvan Văsii lucrează de peste doi ani.
„Roboții, să le zicem așa, sunt de fapt niște vehicule autoghidate (AGV). Când spitalul va funcționa la capacitatea maximă, aproape 70 de astfel de vehicule vor face peste 3.500 de transporturi de materiale diverse, în funcție de nevoile diverselor departamente ale spitalului”, povestește Răzvan.
Vehiculele au propriile lor căi de circulație, ascensoare rezervatate și rute calculate cu precizie.
Cum funcționează sistemul?
În podea, au fost instalați 30.000 de magneți. Vehiculele folosesc acest sistem ca pe un GPS, pentru a se ghida pe culoare, a nu lovi pereții și a-și găsi drumul.
Tot sistemul este controlat de două ordinatoare centrale, unul care manageriază transporturile și celălalt care se ocupă de roboți și interacțiunile dintre ei.
Se transportă: mâncare caldă, legumele și carnea pentru bucătărie, lenjeria (curată și mudară), deșeuri biomedicale, medicamente, piese de echipament și altele.
Toate mișcările se văd live pe un monitor, supravegheat dintr-un centru de control.
Capacitatea de transport proiectată este de 3.900 cărucioare (transporturi) pe zi (calcul făcut pentru 750 de pacienti). În prezent, sistemul a atins 2.200 cărucioare pe zi.
Fiecare robot, fiecare cărucior de transport are coduri de identificare unice care permit intervenții rapide în caz de blocaj. Softul de gestiune indică numărul robotului blocat, corpul de clădire în care se află, etajul, locul, astfel încât un operator uman depistează rapid problema și poate aplica o soluție.
Vehiculele sunt electrice. Și inteligente? Cât de inteligente?
„Unul din cele mai impresionante lucruri pentru cineva din afară este că un astfel de robot știe câtă autonomie mai are și decide singur când e cazul să meargă să-și încarce bateriile. cuplându-se la cea mai apropiată stație de încarcare. Când e suficient de „în formă”, se debranșează și fuge după un alt job”, spune Răzvan Văsii.
Un alt lucru impresionant este comunicarea cu lifturile spitalului. Mașina cheamă singură liftul, îi ordonă deschiderea ușilor și la ce etaj să meargă. AGV-urile au propriile lifturi, deci ele nu interferează cu cele folosite de pacienți și personalul medical.
Din coridor în coridor și din corp de clădire în corp de clădire, AGV-urile fac cele mai diverse operațiuni. Ele livrează mâncarea preparată la bucătărie în corpurile de clădire cu pacienți și se întorc apoi cu tăvile murdare la stația de spălare a vaselor.
Farmacia este unul dintre beneficiarii acestui sistem, AGV-urile cărând medicamentele acolo unde este nevoie.
Alte operațiuni: se cară oxigen, deșeuri, se livrează marfă dintr-un loc în altul și chiar se duc la una din cele două spălătorii speciale cărucioarele care sunt folosite la diverse transporturi, pentru a elimina șansele de infecții intraspitalicești.
