O minciună oranj bântuie lumea

Donald Trump vine în Canada pentru reuniunea G7, își face numărul său obișinuit de circ și apoi dă semne că s-ar putea găsi, totuși, o cale de dialog cu el.

Partenerii săi fac mai multe concesii pentru a redacta un comunicat final care să fie agreat și de Statele Unite. Trump acceptă compromisul, semnează, se urcă în avion în vreme ce restul liderilor mai lucrau și pleacă în Singapore.

Din avion, o ploaie de mesaje pe Twitter în care președintele american își reneagă proprile angajamente și propria semnătură și-l acuză pe premierul canadian că este un laș, o persoană slabă și că l-a atacat pe la spate.

Pentru cine nu a urmărit G7 pare că la conferința de presă a premierului Justin Trudeau s-au petrecut lucruri groaznice. În realitate, premierul canadian nu a spus nimic nou și nimic pe care americanii și Donald Trump să nu-l fi știut deja.

Într-o mică ordine cronologică, iată faptele:

  • SUA anunță taxe vamale pentru importurile de oțel și aluminiu din Canada;
  • Canada anunță că este jignitor, mai ales că președintele SUA a invocat securitatea națională ca un motiv și precizează că va replica cu taxe similare;
  • SUA suspendă un timp introducerea taxelor vamale;
  • SUA decide să meargă înainte și își pune în practică proiectul. Taxele vamele sunt introduse;
  • Premierul Trudeau anunță introducerea de către Canada, de la 1 iulie, a unor taxe similare pentru produsele americane;
  • Începe G7. În prima zi, vineri, 8 iunie, ministrul canadian de Externe, Chrystia Freeland, are o conferință de presă. Ea declară: „Este vorba de taxe vamale ilegale și absurde. Și nu e vorba doar de Canada, e vorba și de aliații noștri europeni. Tarifele sunt ilegale, vom răspunde pe măsură, dar o facem cu tristețe”;
  • Liderii G7 continuă discuțiile, politica protecționistă a SUA fiind inevitabilă deși nu era neapărat un punct pe agenda;
  • Sâmbătă, 9 iunie, la prânz, președintele american Donald Trump are o conferință de presă înainte să părăsească summitul din Charlevoix. Subiectul taxelor vamale și a intenției Canadei de a impune măsuri contra SUA e abordat de președintele american. El spune că SUA nu a dat înapoi în privința taxelor pentru importurile de oțel și aluminiu și a precizat că toate măsurile luate în scopul de a penaliza SUA după acestă decizie sunt greșite, o referire expresă la intenția Canadei de a replica;
  • Summitul G7 se încheie. E sâmbătă, 9 iunie, seara. Justin Trudeau face o conferință de presă. Subiectul relațiilor cu SUA e readus în discuție de jurnaliștii prezenți. „Suntem politicoși, dar neclintinți cu privire la decizia noastră de a răspunde sancțiunilor americane”, a precizat premierul care a spus că face acest lucru cu tristețe;
  • Din avion Trump afimă că a fost mințit și atacat cu lașitate de Canada;
  • QED.

Delirul

Înconjurat de consilieri extremi de slabi, care nu au curajul să-și țină coloana vertebrală dreaptă, Donald Trump a împins administrația americană într-un delir supra-realist. Să amintim, în trecere, că unul din consilierii președintelui (Peter Navarro) a declarat că „pentru oameni ca Trudeau există locuri speciale în iad”.

Același Navarro a spus că documentul G7 este „unul socialist”.

Un alt consilier a lui Trump, Larry Kudlow, a spus că declarațiile lui Trudeau de la conferința de presă slăbesc poziția de negociere a lui Donald Trump cu liderul nord-coreean Kim Jong-un. Asta deși liderii G7 și Trump au anunțat că există un consens pe problema nord-coreeană și că liderul de la Casa Albă pleacă în Singapore un un mandat puternic.

Să mai amintim că Trump crede că în 1812 Canada a atacat și a dat foc la Casa Albă când confederația canadiană s-a format în 1867?

Navigând în minciună

”O minciună repetată de o mie de ori rămâne o miciună, dar o minciună repetată de un milion de ori devine adevăr”

Citatul de mai sus aparține lui Joseph Goebbels, ministrul hitlerist al Propagandei.

Cam asta e strategia americană în acest moment.

canada-sua
Coperta The Economist

Trump și administrația americană transmit atât de multe minciuni încât lumea a început să le creadă. Mai ales când adăugăm la aceasta și atacurile fără precedent în istoria Statelor Unite la adresa credibilității presei, probabil răul cel mai mare pe care președintele Trump l-a produs de când a venit la putere.

Să luăm tarifele vamele practicate de Canada pentru lapte și brânzeturi. Industriile de profil din cele două țări sunt organizate diferit, dar asta e o discuție prea complicată pentru acest articol. Dar, în ciuda tarifelor practicate, „Canada rămâne cea mai mare piață pentru exporturile fermelor americane, de aproximativ 20 de miliarde de dolari, potrivit Departamentului Agriculturii din S.U.A”

Când îl asculți pe Trump, pare că Statele Unite sunt un paradis al comerțului liber, fără bariere tarifare.

Dar: „americanii au propriile tarife în agricultură. De exemplu: 350% pentru tutun; 132% pentru arahide” (sursa)

Cum ar fi ca UE și Canada să impună tarife de 350% pe serviciile americane pentru că SUA are 350% taxe vamale pentru tutun? Pare o măsură logică, nu-i așa? Exact, e la fel de logică precum măsura liderului american de a taxa oțelul și aluminiu pentru a răspunde la o taxă pe exportul de unt.

Apropos de servicii: deficitul comercial invocat de președintele Trump este o minciună. Pentru a ajunge la faimoasă sa cifră de 817 miliarde de dolari pe care o vântură pe Twitter, președintele american a eliminat tot ce înseamnă servicii. Ca și cum orice vânzare de servicii nu face parte din economie.

Dacă includem și vânzările de servicii, deficitul american e de 560 de miliarde de dolari. Cifrele sunt date de Census Bureau and Bureau of Economic Analysis din Statele Unite.

Mare, poate, dar cu 30% mai mic decât strigă președintele american. Lumea e de acord că Trump e un bun om de afaceri. Acum nu știu alții cum sunt, dar în business 30% e un procent al naibii de mare ca să-l treci cu vederea.

Dacă președintele american tot plânge fermierii din Statele Unite: SUA exportă mai multe produse alimentare decât importă, având un surplus de 17,4 miliarde de dolari în 2017. Dar de când contează cifrele în fața ego-ului?

Acum, strict revenind la relațiile cu Canada, odată ce serviciile sunt incluse, Statele Unite au un excedent comercial cu Canada. Despre ce vorbim totuși? Cum profită Canada de Statele Unite pe care o jecmănește, cum afirmă Trump? Și cât de mult fanii președintelui american sunt deciși să ignore faptele și matematica elementară?

Trump are un nivel de cultură economică nu cu mult peste Liviu Dragnea sau Viorica Dăncilă. Conceptul de deficit comercial e mai subtil decât un enunț matematic de genul de 10-15=-5.

„Convingerea lui Trump că America “pierde” cuantumul deficitului comercial nu este adevărată. Deficitele sunt finanțate parțial de împrumuturi din străinătate, care duc la plata dobânzilor către țări străine. Dar mulți dintre acești bani circulă prin economia globală mai largă, sporind stabilitatea și prosperitatea, inclusiv în multe țări, ca Brazilia și Australia, cu care SUA are un excedent comercial. O parte din bani se întorc și în S.U.A. ca investiții străine. Potrivit analistului economic conservator Veronique de Rugy, aceasta înseamnă că o parte din deficitul comercial al Statelor Unite, conduce de fapt la crearea de locuri de muncă și la îmbunătățirea infrastructurii în America. De asemenea, deficitul comercial poate fi văzut ca un semn al succesului american, deoarece este susținut de un dolar puternic și el tinde să crească în perioadele de creștere economică”. (sursa)

America, veriga slabă

Mai țineți minte emisiunea tv „Lanțul slăbiciunilor”? Era o emisiune în care oamenii dintr-o echipă alegeau care dintre ei să fie eliminați.

Dacă liderii G7 ar fi puși acum într-o astfel de emisiune tv, toți l-ar indica pe Trump ca fiind veriga slabă. Și nu pentru că-l urăsc sau pentru că vor ei premiul cel mare. Ci pentru că nu se pot baza pe el.

Dintr-un factor de stabilitate în lume, SUA a devenit sub conducerea lui Trump o țară pe care nu te mai poți baza. O țară care nu-și recunoaște semnăturile pe acordurile semnate, o țară al cărui președinte poate spune azi că „pământul se învârte în jurul soarelui” și două ore mai târziu că „pământul e centrul universului și totul gravitează în jurul său”.

E un lucru care nu a fost imaginat vreodată și care agasează liderii lumii.

Imaginea SUA e țăndări, Trump și baza sa electorală nu văd asta, dar China și Rusia o văd și acționează în consecință. Adevărul că Trump ar fi mai în largul lui într-un G3 cu aceste țări, pentru că e în elementul lui autoritar. De-asta și vrea Rusia readusă la discuții și revenirea la G8.

Trump a adus cu el la Casa Albă stilul de leadeship din companiile sale. Studenții care fac cursuri economice îl învață în primul an, la management.

„Liderul autocratic domină membrii echipei, folosind unilateralismul pentru a atinge un obiectiv unic. Această abordare a conducerii conduce, în general, la rezistența pasivă din partea membrilor echipei și necesită presiune și direcție continuă de la conducător pentru a face lucrurile. În general, o abordare autoritară nu este o modalitate bună de a obține cea mai bună performanță de la o echipă”.

Într-o afacere, poate merge, deși rezultatele nu sunt neapărat cele mai bune care ar putea fi atinse. Dar atunci când conduci o țară, echipa din spatele tău e esențială. Tot la management, studenții învață că un lider se înconjoară cu oameni mai buni decât el și despre cât de important e să delegi.

Trump eșuează acest test. E un manager de tip vechi și asta se vede. Și mediul de business ne spune că aces tip de management e sortit eșecului.

Viorel Anghel
Viorel Anghel
Viorel Anghel, absolvent de Filo­sofie, a început să lucreze în pre­să în 1995, la ziarul Ulti­ma oră şi la agenţiile de pre­să Infomedia şi AR Press (Ro­mânia Liberă). A fondat şi condus, din 1999, mediaTRUST România, una dintre cele mai importante firme de monitorizare a presei din ţară. În Canada, din 2004. Pasionat de webdesign şi ascultător de muzică "made in Canada".

Ultimele articole

Articole similare