Dreptul de a citi orice

Citește și

Biden îl conduce pe Trump la nivel naţional, dar competiţia e mai strânsă în state cheie

Cursa electorală din Statele Unite este mai strânsă decât par să indice sondajele de opinie la nivel naţional, arată...

De ce și-ar vota românii șeful primar?

Un român din trei şi-ar vota şeful dacă ar candida pentru funcţia de primar, în timp ce aproape 10%...

Simona Halep a învins-o pe Irina Begu şi s-a calificat în turul al treilea la Roland Garros

Simona Halep, principala favorită, a învins-o pe Irina Begu cu 6-3, 6-4, miercuri, într-un duel românesc petrecut în runda...

Atitudinea cea mai favorabilă receptării unui text literar este considera­rea acestuia ca materie a unui dialog cu autorul în care el, cititorul, întreabă, şi autorul răspunde. Ca în orice dialog, partenerii pot comunica bine sau mai puţin bine. Astfel, cititorul se va simţi reconfortat dacă “replicile” autorului cores­pund „întrebărilor” sale sau, dimpo­tri­vă, nemulţumit, atunci când replicile n-au legă­tură cu ceea ce caută el. Drept urmare, dialogul poate dura până la ultima pagină sau se poate întrerupe brusc şi definitiv oricând.

Cititorul are dreptate să închidă cartea. Va începe un alt dialog, cu un alt autor care-i va furniza măcar parţial ceea ce-l interesează. Şi apoi încă unul şi apoi altul, şi aşa mai departe, la fel ca în viaţa reală.

- Publicitate -

Se vorbeşte mult despre concurenţa între autori, între cărţi, între edituri. Concurenţa a­ceasta ar influenţa receptivitatea cititorilor în raport cu autorii şi genul literaturii lor.

Genialul poet portughez Fernando Pessoa (1888-1930) scria chiar despre o concurenţă postumă între autori: “De acum într-o sută de ani va fi imposibil de publicat o ediţie completă de Byron sau de Shelley, de Goethe sau Hugo. Cele o sută de pagini prin care îl cunoaştem astăzi pe Wordsworth vor deveni cincizeci; cele cincizeci care-l reprezintă în totalitate pe Coleridge se vor reduce poate la cinci. Fiecare naţiune va avea marile sale opere fundamentale şi una sau două antologii pentru tot restul. Competiţia între morţi e mai feroce decât între cei vii: ei sunt mai numeroşi”.

E adevărat, dar în afara acestor concurenţe antume şi postume din interiorul lumii literare există şi concurenţa dintre această lume pe de o parte, şi lumea obligaţiilor cotidiene pe de alta. Lectura unei cărţi indică o anumită prioritate în utilizarea timpului disponibil, care pentru fiecare din noi este strict limitat. Timpul consacrat lecturii este smuls altor activităţi: profesionale, familiale, sportive, studiu, vizionare de spectacole sau de emisiuni tv, întâlniri cu prieteni, călătorii, alte experienţe artistice (muzică, pictură) etc. Şi să nu uităm împrejurările ne­gative, producătoare de stres şi de inconfort fizic sau moral care descurajează lectura.

- Publicitate -

Concurenţa aceasta, devenită tot mai acerbă pe măsură ce ne apropiem de timpul nostru, explică probabil apariţia aşa-numitei literaturi comerciale (sau de gară, de plajă) prin care se înţelege literatura cu iz industri­al, produsă după reţete, ca un fast food spiritual, destinat unui consum de masă.

Autorii de literatură comercială sunt extrem de prolifici. Dintre sutele de exemple posibile, să menţionăm doar patru.

Scriitoarea engleză Barbara Cartland (1901-2000) a publicat 724 de romane şi a lăsat în urma ei o mare cantitate de manuscrise. Sunt poveşti stereotipe de dragoste, care s-au vândut în toată lumea în peste un miliard de exemplare.

George Simenon (1903-1989), creator al cunoscutului personaj Maigret, a publicat, semnate cu numele său ori cu pseudonime, 368 de romane şi sute de nuvele, lucrări autobiografice etc., traduse în 47 de limbi şi vândute în circa 550 milioane de exemplare.

Agatha Christie (1890-1976), autoare a unui tip specific de romane poliţiste şi a două personaje memorabile de detectivi – Hercule Poirot şi Miss Marple – a publicat numai 80 de romane, piese de teatru şi culegeri de povestiri, dar ele au fost traduse în 103 limbi şi publicate în aproximativ patru miliarde de exemplare.

În literatura română, avem cazul Rodicăi Ojog-Braşoveanu (1939-2002), autoare a 35 de romane de succes – poliţiste şi istorice –  în milioane de exemplare, dar care, defăşurân­du-şi cariera în condiţiile cenzurii comuniste, nu a avut rezonanţa internaţio-nală la care i-ar fi dat dreptul talentul şi inventivitatea sa.

În lumea literară, acest tip de literatură  este privit cu condescendenţă şi, ca să dăm un exemplu, aceeaşi Rodica Ojog-Braşo­veanu mărturisea, într-un interviu din 1999, că la Uniunea Scriitorilor romanul poliţist era “privit foarte de pe Ceahlău”.

Dar elitismul literar nu este întrutotul şi nici totdeauna legitim. Este normal ca cohorte întregi de cititori, confruntaţi cu meandrele stresante ale vieţii, să fie mai puţin sau deloc receptivi la un roman precum Muntele vrăjit, de Thomas Mann, sau la Omul fără însuşiri, de Robert Musil – capodopere din secolul XX – şi să plonjeze, cu puţinele resurse care le ră­mân, într-o literatură de divertisment ori de evaziune, furnizoare de sa­-tisfacţii imediate. Ca să nu mai pu­nem în ba­­lanţă şi meritele literare incontestabile ale  unor scriitori de literatură “comercială”, precum cei menţionaţi mai înainte.

Ierarhiile din istoriile literare nu sunt universal valabile. În viaţa reală, dreptul citito­rului de a citi orice se manifestă prin la­ti­tudinea de a-şi stabili propriile-i ierarhii în funcţie de propriile-i nevoi spirituale.

Articolul precedentSake ţine un jurnal (41)
Articolul următorReţete speciale de cafea
- Publicitate -
- Publicitate -

Ultimele articole

Simona Halep a învins-o pe Irina Begu şi s-a calificat în turul al treilea la Roland Garros

Simona Halep, principala favorită, a învins-o pe Irina Begu cu 6-3, 6-4, miercuri, într-un duel românesc petrecut în runda...
- Publicitate -

Quebec, bilanțul zilei. 838 de noi cazuri. Numărul spitalizărilor continuă să crească

Quebec a raportat alte 838 de cazuri noi de COVID-19 în ultimele 24 de ore, pentru un număr total de persoane infectate de 74.288....

Annick Goulet, noua ambasadoare a Canadei în România

Annick Goulet a fost desemnată ca ambasador al Canadei în România, ea înlocuindu-l în această poziție pe Kevin Hamilton care și-a încheiat mandatul. Absolventă a...

Amazon introduce plata contactless cu palma

Utilizarea palmei în locul cardului bancar: Amazon a dezvăluit marţi tehnologia biometrică contactless ce permite clienţilor să plătească în magazin cu o simplă mişcare...

România, record absolut de noi cazuri de infecții cu COVID-19

România a anunțat un număr de 2.158 de cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2 în ultimele 24 de ore, un nou (nedorit) record. Precedentul...
- Publicitate -

Articole similare

- Publicitate -