FIMQ – asociatie romaneasca… Multietnica

S-a «nascut» in 1972, si a fost «botezata» «Federatia grupurilor etnice din Québec». Era compusa din 32 de astfel de «grupuri etnice», printre care si doua ale romanilor (ARC si FAR). Cu un prim presedinte armean (Kevork Badgian) si avand parte, pe parcurs, si de o conducere romaneasca (dr. Jean Taranu), gruparea era puternica si curtata de politicienii din Québec, dornici probabil de voturi din partea imigrantilor ajunsi cetateni canadieni. Asa au stat lucrurile pana pe la finele mileniului II, cand presiunile suveraniste au impus renuntarea la conceptul de «grupuri etnice», in favoarea «integrarii» si «multiculturalismului». Ca urmare, Federatia isi schimba numele in «Forumul de Integrare Multiculturala Québec» (FIMQ) si isi modifica statutul, trecand de la o forma federativa de grupare a unor asociatii la una de asociatie a unor persoane fizice.
Mai mult, «grupurile etnice» care compuneau inainte asociatia incep sa se dizolve, moment care, intamplator sau nu, coincide cu ascensiunea romanilor in FIMQ. Atat numeric (azi, din cei 11 membri ai comitetului de conducere, 4 sunt romani, in frunte cu presedintele George Rusu), cat si ca pondere a actiunilor organizate. Iata de ce ne-am permis sa introducem in paginile de fata si un material despre aceasta organizatie, chiar daca ea nu e 100% romaneasca.
Liderul FIMQ, George Rusu, ocupa aceasta functie din anul 2002, dar el a intrat in randurile asociatiei cu 20 de ani mai devreme (in 1982). Cei patru membri romani ai comitetului de conducere au reprezentat in ultima vreme partea cea mai activa a FIMQ; pe langa evenimentele cultural-artistice organizate, Forumul nu a ezitat sa se implice si in actiuni politice. Exemple? Colocvii si conferinte, editarea de publicatii, organizarea spectacolelor de tot felul (sa notam, printre cele mai remarcabile, concertele formatiilor Phoenix si Iris). Actiunile de felul acesta constituie si o sursa de fonduri pentru FIMQ, mai ales ca finantarile guvernamentale s-au cam terminat prin 1998…
Printre reusitele FIMQ trebuie amintita cea legata de echivalarea liceului din Romania cu «anul I colegial» (pana atunci liceul romanesc echivala cu secundar V, deci cu doar 11 ani de scoala).
Dar popularitatea FIMQ a crescut cel mai mult in 2004. Momentul inaugurarii Pietei Romaniei de la Montréal (18 septembrie 2004), cu binecunoscuta prezenta a fostului presedinte al Romaniei la festivitati, au fost o ocazie – nu neaparat «cautata», dar bine speculata – de a iesi la rampa. Protestele organizate de FIMQ impotriva lui Iliescu au tinut capul de afis al presei canadiene, al presei din Romania, precum si al presei romanesti din Canada, dand, implicit, o mare vizibilitate organizatiei conduse de George Rusu. «Am dorit sa-l impiedicam pe Ion Iliescu sa se impauneze cu realizarea concilierii dintre statul roman si diaspora romaneasca, si am reusit. Noi i-am adresat de altfel repetate apeluri de a nu veni in Piata Romaniei din Montréal, pentru ca nu are ce sa caute acolo, si daca ne-ar fi ascultat nu ar fi avut loc protestele. A preferat totusi sa vina la Montreal, unde Piata Romaniei a devenit subit o a doua Piata a Universitatii, din care el a iesit sifonat (si chiar “imbranzit”), fara sa-si fi putut tine discursul pregatit. Acesta a fost marele nostru castig», isi aminteste cu mandrie George Rusu…
George Rusu nu este nici astazi impacat cu locul in care se afla Piata Romaniei, si nici cu statuia lui Mihai Eminescu din acest areal. El vizeaza (sau «viseaza»???) deschiderea unei liste de subscriptie publica pentru achizitionarea unei alte statui, care sa reprezinte mai bine geniul lui Mihai Eminescu in ochii locuitorilor sau vizitatorilor Montrealului. «Opera artistica realizata de Vasile Gorduz este valoroasa, dar neinspirat aleasa pentru a fi amplasata la Montréal. Aici ar fi trebuit expus un Eminescu “de vitrina“, nu acesta diminuat si morfolit in tarana pe care l-a creat Gorduz», spune liderul FIMQ.
El preconizeaza gasirea unui alt amplasament pe raza Montréalului si achizitionarea (comandarea) unei alte statui a lui Eminescu, astfel incat sa poata fi «corectate» amplasamentul si statuia actuale, pe care el le considera doua mari erori. Banii pentru aceste actiuni ar urma sa provina, cum spuneam, din subscriptii, precum si din rezultatul unei actiuni in instanta impotriva ex-ministrului Culturii si Cultelor din Romania, Razvan Theodorescu, pentru insultele pe care le-a adus protestatarilor anti-Iliescu din septembrie 2004 («lumpeni, retardati, paria societatii, ratati», etc). Sansele in instanta sunt insa aproape nule, pentru ca timpul trecut de la data declaratiilor lui Razvan Theodorescu duce la prescrierea faptelor.